"Elitele României se grăbesc să recunoască legăturile cu Securitatea" sau "Scandalul poliţiei secrete cuprinde România" - sînt titluri apărute în ultimele zile în presa europeană, care începe să acorde atenţie deschiderii arhivelor fostei Securităţi române. "Daily Telegraph" remarcă, în ediţia electronică de ieri, că "personalităţi de frunte politice şi din media se grăbesc să recunoască faptul că au fost informatori pentru temuta Securitate, într-un moment în care ţara se pregăteşte pentru deschiderea dosarelor vechii poliţii secrete". Cotidianul britanic reaminteşte că, "la mai mult de 16 ani după căderea dictaturii lui Nicolae Ceauşescu, un munte de mai mult de 1,3 milioane de dosare a fost predat în cele din urmă de actualele agenţii de spionaj de la Bucureşti unei comisii a adevărului". Cazul parlamentarului liberal Mona Muscă este evocat şi de BBC, care afirmă că "România este cuprinsă de o furtună politică din cauza dosarelor Securităţii" şi citează declaraţiile preşedintelui Băsescu, care a negat acuzaţiile de colaboare cu Securitatea. Nici presa franceză nu a ignorat subiectul, Le Figaro vorbind, într-un comentariu publicat cu o săptămînă în urmă, despre "vînătoarea de vrăjitoare" declanşată în România după deschiderea arhivelor Securităţii, iar Liberation apreciind că "arhivele Securităţii otrăvesc România". Neue Zuercher Zeitung, citat de Deutsche Welle, a publicat un articol amplu despre dificultăţile cu care se confruntă România în încercarea de a-şi aborda istoria recentă, apreciind că instituirea Comisiei prezidenţiale de studiere a comunismului "promite să marcheze o cotitură în abordarea politică a chestiunilor legate de memoria României postcomuniste". La rîndul său, "Associated Press" afirmă, într-un comentariu preluat de mai multe publicaţii electronice, că "unul dintre motivele pentru care România şi alte ţări comuniste s-au mişcat atît de încet în privinţa deschiderii arhivelor este că foarte multe cazuri sînt departe de a fi simple întrebări legate de comportamentul corect sau greşit", în condiţiile în care în timpul regimurilor comuniste "conştiinţa cetăţeanului era testată constant în zone gri şi compromisuri dureroase". Şi agenţia UPI anunţă deschiderea arhivelor fostei poliţii secrete comuniste, "o acţiune necesară înainte ca Bucureştiul să adere la UE", iar France Presse a publicat, cu cîteva zile în urmă, o culegere de aprecieri ale analiştilor români, sub titlul "Arhivele Securităţii: o perdea de fum". La rîndul său, Reuters afirmă că "în România a fost declanşată o amplă dezbatere publică privind vina şi reconcilierea, după zeci de ani de suferinţe sub Securitate, care a folosit sute sau chiar milioane de informatori pentru a ţese o reţea de represiune şi teamă în timpul comunismului".