După ce preţul petrolului pentru livrările din 2015 a fost fixat la un minim de 67,35 dolari pe baril, în urma deciziei OPEC de a menţine producţia la 30 de milioane de barili de ţiţei pe zi, rubla trece prin momente dramatice. În numai câteva ore de tranzacții bursiere, rubla a pierdut, marți, nu mai puțin de 11 procente, înregistrând cea mai mare devalorizare de la criza din 1998. De la începutul anului, rubla a pierdut 50% din puterea de cumpărare. Putin este considerat principalul responsabil de ceea ce se întâmplă cu rubla, pe fondul sancțiunilor impuse după anexarea Crimeei.

CIFRE CU EFECTE NEGATIVE În Rusia, bineînțeles că lucrurile se văd altfel. Deşi preţul petrolului, materia primă care aduce cea mai mare parte din veniturile bugetului Rusiei, a scăzut cu 40% în ultimele şase luni și cotația rublei s-a prăbuşit, Putin ar putea să mai rămână la putere cel puțin cinci ani, pentru că, sub conducerea sa, ruşilor le-a crescut nivelul de trai, mai mulţi ani la rând. Perspectivele economiei ruseşti sunt sumbre, însă. Inflaţia este în creştere, iar recesiunea va veni aproape sigur în 2015.

Disputa dintre Putin şi Occident îi slăbește simițitor puterea, dar sistemul bancar al țării este încă funcţional, iar şomajul rămâne scăzut. Și, ca întotdeauna, puterea de a îndura a rușilor este departe de a se fi epuizat! Totuși, administrația Obama este pe cale să aprobe extinderea sancțiunilor asupra exporturilor de armament, o lovitură grea dată unei surse de venit sigur din export. Devalorizarea rublei va pune mare presiune pe sistemul bancar al țării în 2015, când vor trebui plătite datorii scadente de 120 de miliarde de dolari. Premierul Medvedev a sesizat gravitatea situației și încă de marți seară s-a întâlnit cu guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, pentru găsirea unei soluții. Rezervele strategice ale țării s-au devalorizat odată cu rubla, la circa 416 miliarde de dolari, de la 509 miliarde de dolari la cât erau estimate la începutul anului. Omul de rând are cel mai mult de suferit, fiind nevoit să plătească cel puțin 85 de ruble pentru un dolar, în agențiile de schimb valutar, chiar dacă rata de schimb oficială a rămas la 60 de ruble pentru un dolar.

LEGĂTURI SUSPECTE Nu numai prețul petrolului este la minim, ci și imaginea liderului de la Kremlin. Noul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a comentat că Rusia este mai degrabă ”o problemă strategică” decât un partener, poziție preluată imediat și de cancelarul Merkel. Imaginea lui Putin are de suferit și în urma lansării cărții ”Putin’s Kleptocracy: Who Owns Russia?”, scrisă de Karen Dawisha. Aceasta afirmă că Putin a intrat în mod ilegal în Spania, de mai multe ori, prin Gibraltar, pentru a se întâlni cu oligarhii ruși. Povestea începe din 1991, pe când Vladimir Putin era consilier al primarului celui mai mare oraș din Rusia, St. Petersburg, Anatoli Sobchak. Până în 1996 a deținut funcția de primar adjunct și de membru al Comisiei pentru Relații Economice Internaționale și a avut pe mână un buget generos. Expertul în politică rusească susține că banii au fost deturnați și folosiți pentru a se construi reședințe somptuoase pentru prietenii lui Putin, în sudul Spaniei. Pentru că venea la bordul unor ambarcațiuni mici, iahturi sau bărci de viteză, putea acosta în Gibraltar și de acolo ar fi intrat de mai multe ori în Spania, eludând controlul poliției de frontieră sau vama.

La începtul anilor 1990, investițiile oamenilor de afaceri ruși, unii cu afaceri dintre cele mai dubioase, au cunoscut un boom în Spania. Unul dintre cei mai activi oameni de afaceri ruși din Spania era pe atunci Boris Berezovsky, care în 2000 a fost nevoit să părăsească Rusia, în urma disputelor repetate cu Putin, ajuns lider la Kremlin. Vizitele sale incognito în Spania sunt cu atât mai suspecte cu cât până să ajungă președinte a fost șef al FSB, fostul KGB.

Ajuns președinte, Putin a adus cu el un anturaj loial de la St. Petersburg, înlocuindu-i treptat pe favoriții predecesorului său, Boris Elțîn. Boris Berezovsky a fost primul înlăturat și în 13 ani petrecuți în exil la Londra amenința constant cu revelații care însă nu au mai venit în urma sinuciderii sale. Și în documentele date publicității de Wikileaks, publicate de presa iberică, Jose Grinda González, procurorul Curții Naționale a Spaniei, instituție ce coordonează activitatea Parchetelor, a reușit să identifice activități suspecte ale unor oligarhi ruși, numiți „v zakone“, în traducere ”hoț protejat de lege”, reprezentând eșalonul superior din ieharhia crimei organizate din Rusia. În 2004, Spania a demarat acțiunile de decapitare a mafiei ruse ce opera pe teritoriul țării, numai că ancheta nu a putut clarifica nivelul de implicare al lui Vladimir Putin și cât putea controla din activitățile „v zakone“.