Dezintegrată pe altarul ştiinţei! Sonda Cassini şi miracolul unei misiuni care a durat 13 ani!

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Dezintegrată pe altarul ştiinţei! Sonda Cassini şi miracolul unei misiuni care a durat 13 ani!

Ştiință 15 Septembrie 2017 / 17:10 1165 accesări

Nu ne putem gândi fără tristeţe că sonda Cassini a fost jertfită pe altarul ştiinţei, pe care l-a servit timp de aproape 13 ani, dând la iveală descoperiri uluitoare. Ea şi-a finalizat misiunea științifică excepțională care a bulversat planetologia, dezintegrându-se, vineri, în atmosfera lui Saturn, transmite France Presse. Nava spaţială a fost lansată în 1997 şi din 2004 a studiat exclusiv planeta Saturn şi 19 dintre lunile sale. Cântărea 2,5 tone. A pierdut contactul cu Terra la două minute după începerea imersiunii sale, la o viteză de 113.000 km/h, iar zece dintre instrumentele sale au funcționat până în ultimul moment, inclusiv spectrometrul pentru analizarea atmosferei. Sonda a transmis date în timpul coborârii sale, ceea ce este fără precedent pentru Saturn, potrivit oamenilor de știință. Aceste informații ar trebui să ajute la înțelegerea formării și evoluției planetei gazoase. Alte instrumente au realizat joi observații ale aurorelor boreale și ale vârtejurilor de vânt de la polii lui Saturn.

Cassini și-a început coborârea la 07.14 GMT și a intrat puțin mai târziu în atmosfera lui Saturn, la o altitudine de aproximativ 1.915 km. Semnalul acestei manevre a fost primit de Jet Propulsion Laboratory (JPL) din Pasadena, California, responsabil de această misiune, la ora 08.37 GMT, adică 83 minute mai târziu, timpul necesar undelor radio pentru a ajunge la centrul de control. Cu antenele sale orientate către Pământ, Cassini a intrat în atmosfera saturniană la 10.31 GMT, fapt confirmat la 11.54 GMT. Un minut mai târziu, când se afla la 1.510 kilometri deasupra stratului noros, comunicațiile s-au oprit, iar Cassini s-a dezintegrat. Un ultim semnal ar fi trebuit să fie captat la 11.55 GMT.

Deasupra stratului de nori, atmosfera este foarte fină, "echivalentul locului unde se află Stația Spațială Internațională (ISS)'', la 400 de kilometri de Pământ, a explicat miercuri presei Earl Maize, managerul proiectului Cassini. Dar, având în vedere viteza, va fi suficientă frecarea chiar și numai cu câteva molecule atmosferice pentru a dezintegra nava, și acest lucru se va întâmpla în mai puțin de două minute, a prezis el, joi, cu o mică strângere de inimă. "Sfârșitul lui Cassini va fi un moment miraculos... cel al unei misiuni incredibile", de treisprezece ani, a spus el anterior. "Descoperirile făcute se numără printre cele mai uimitoare în știința planetară", a declarat în aceeași zi Linda Spilker, principalul cercetător al misiunii.

Descoperiri inimaginabile. Ştim atâtea lucruri despre Saturn şi lunile sale numai datorită lui Cassini

Cu aproape 300 de orbite în jurul lui Saturn, sonda a descoperit în special mări de metan lichid pe Titan, cel mai mare satelit al său natural, și un vast ocean de apă sărată sub suprafața de gheață a Enceladus, un mic satelit saturnian. De asemenea, datele colectate de spectrometrul lui Cassini în timpul traversării unui nor de abur la polul sud al Enceladus au evidențiat prezența hidrogenului. Acest hidrogen este semnătura unei activități hidrotermale favorabile vieții, au concluzionat oamenii de știință când au anunțat această descoperire importantă în luna aprilie. "Această lume oceanică a lui Enceladus ne-a schimbat într-adevăr abordarea în căutarea vieții în altă parte a sistemului nostru solar și dincolo de el", a subliniat Spilker. Cassini a inițiat în aprilie o serie de douăzeci și două de orbite, ceea ce va duce la distrugerea sa vineri. Nava s-a apropiat apoi de Titan pentru a profita de împingerea gravitațională a acelei luni și a coborî sub inelele lui Saturn pentru a zbura pe deasupra stratului noros al planetei. Cassini a explorat astfel pentru prima dată acest spațiu gol de 2.700 de kilometri. "Grăbind intrarea sondei Cassini în atmosfera lui Saturn se evită orice risc ca nava să se prăbușească pe unul dintre sateliți unde ar putea exista viață, cum ar fi Enceladus, protejându-i de orice contaminare'', a explicat Earl Maize.

În 2003, Galileo a avut aceeaşi soartă

NASA a făcut același lucru cu naveta Galileo în 2003, pe care a lansat-o în atmosfera lui Jupiter pentru a cruța luna acestei planete Europa, dotată și ea cu un vast ocean de apă sărată sub un strat gros de gheață unde ar putea exista viață. Proiectul Cassini este o colaborare între NASA, Agenția Spațială Europeană (ESA) și Agenția Spațială Italiană, ultimele două construind mica sonda Huygens transportată de Cassini până în decembrie 2004, pentru a explora satelitul Titan. Misiunea Cassini-Huygens a costat 3,9 miliarde de dolari, din care cel puțin 2,5 miliarde de dolari asigurați de Statele Unite, în timp ce ESA și agenția italiană au finanțat restul.



12
Pagina a fost generata in 0.2615 secunde