Diferența o fac gazele din Marea Neagră

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Diferența o fac gazele din Marea Neagră
22 Septembrie 2019 / 11:58 1848 accesări 1 comentariu
Sorin Roșca Stănescu

Sorin Roșca Stănescu

Un nou scandal bubuie. În dispută sunt uriașele zăcăminte de gaze din subsolul Mării Neagre. Pe care le doresc mai multe multinaționale. Susținute de guvernele puternice. Între acestea, ExxonMobil, proptit de Washington. O posibilă diferențiere a candidaților la prezidențiale poate fi operată și în funcție de acest criteriu. Cine e de partea României?

Nimeni! Stârnește scandal în aceste zile proiecult de lege al Guvernului, destinat să modifice Legea offshore. O lege care nu reprezenta vreo mare ispravă din punctul de vedere al protejării resurselor statului. Care ne garanta totuși, în timp, că din avuția lăsată de Dumnezeu pentru mai multe generații, obținem contravaloarea a circa 20-30%. În contradicție flagrantă cu toate normele practicate în plan internațional. Exceptând poate coloniile. Modificarea Legii offshore face tabula rasa și din acele prevederi care ne-ar fi putut crea în viitor puțin confort.

Guvernul Dăncilă a muncit pe rupte după ce s-a consultat temeinic cu lobbyștii de la Washington și propune un proiect de lege pe placul acestora. E în dezbatere publică. Așa că îl dezbatem. Până ajunge în Parlament. Pentru că în Parlament modificările Legii offshore vor merge pe repede înainte. Știm asta după modul în care se poziționează candidați prezidențiali în raport cu această temă.

Doamna Dăncilă candidează susținută de PSD. Este cea care a promovat proiectul de act normativ. Și îl va susține în Parlament în forma pe care o prezintă spre dezbatere. A transpirat intens pentru a-și aranja o vizită în SUA. Se va prezenta la Înalta Poartă de pe malul Potomacului, peste câteva zile. Și-a plătit biletul de avion, cum zice avocatul Dan Chitic, cu 20 de miliarde de euro. Cam cât pierdem prin modificările aduse Legii offshore. În privința doamnei Dăncilă, deci și a PSD, nicio speranță.

Un alt candidat este Klaus Iohannis. În perioada în care în țară s-a desfășurat o înverșunată dezbatere pe marginea Legii offshore, Iohannis și-a ascuns capul în nisip. Și i-a primit în audiență pe reprezentanții unor mutinaționale. Mai recent, înainte de această ispravă a doamei Dăncilă, a ieșit însă la bătaie. Înainte de a pleca în SUA, într-o vizită total atipică la Donald Trump, ne-a informat că va solicita sprijinul Casei Albe pentru ca Exxon să accepte să ne sifoneze aproape gratuit gazele de la Marea Neagră. Așa că îmi imaginez cam ce a convenit el la Washington în numele statului român. Dar s-o spunem pe cea dreaptă. Servind interesul multinaționalelor, Iohannis o servește în primul rând pe Angela Merkel. Care la rândul ei este în parteneriat economic și politic cu Rusia și Austria. Ambele fiind înfipte prin OMV Petrom în pungile de gaze naturale din subsolul Mării Negre. Și Iohannis este susținut de PNL, care nu-i iese din vorbă.

Un alt personaj intrat în cursa pentru prezidențiale este Dan Barna. Nu l-ați auzit niciodată vorbind despre necesitatea de a ne proteja resursele naturale în fața asaltului Marilor Puteri, exercitat prin intermediul multinaționalelor. Pentru că Barna este susținut de USR. Iar USR este un partid creat în eprubetele multinaționalelor și ale SRI. Aripa veche.

Mai candidează și Mircea Diaconu. Independent. Susținut de Pro România și ALDE. Nici Victor Ponta, nici colegii săi din Pro România nu au suflat vreo vorbă în apărarea interesului național legat de gazele de la Marea Neagră. Dimpotrivă. Victor Ponta s-a plasat explicit de partea multinaționalelor. De altfel, prima formă a unui proiect legislativ care le făcea cadou străinilor această importantă bogăție îi poartă semnătura. Din această direcție, nicio speranță. Nici din partea a ceea ce a mai rămas din ALDE. Pentru că este fix partea care, în Parlament, a tras legea în jos. Cât îl privește pe „candidatul independent” Mircea Diaconu, dacă l-a auzit cineva vreodată pronunțându-se pentru protejarea resurselor de la Marea Neagră, atunci l-am auzit și eu. Dar eu nu l-am auzit.

Candidează și Kelemen Hunor. Din partea UDMR. Nici el nu a încercat să protejeze prin Parlament sau în altă parte resursele de la Marea Neagră. Sau litoralul românesc, care va fi dat peste cap pentru câteva decenii. Și de ce ar face-o? În definitiv, Ungaria este și ea băgată cu injecții într-unul dintre perimetre.

A mai rămas cineva? Au mai rămas doi. Unul e Paleologu. Îl doare în cot de aceste resurse. La fel cum l-a durut în cot și pe cel care l-a împins în față. Adică pe Băsescu. Nicio nădejde din această direcție. Și, ultimul pe listă, Alexandru Cumpănașu. Sunt curios ce va face. Acesta este chiar independent. A strâns semnăturile pe fondul uriașului scandal național generat de cazul Caracal. Eu nu spun, cum spun alții, că s-a băgat în scandal pentru a candida. În schimb, spun altceva. Cumpănașu a fost legat printr-un solid cordon ombilical de statul subteran. De tot ce poate fi mai abject în operațiunile puse la cale de instituțiile de forță și de serviciile secrete. Poate că, așa cum spune, s-a săturat. Poate că de la statul subteran vrea să facă trecerea la statul suveran. Eu aștept dovada. Iar o piatră de încercare este și Legea offshore. Să se pronunțe.

Întrucât nu sunt dispus să-mi atârn speranțele în cui, îi provoc pe acești candidați să ne spună ce intenții au legat de zăcămintele de gaze din subsolul Mării Negre. Se plasează vreunul de partea României? Dacă da, să fie binevenit. Dacă nu, voi f nevoit să constat curând că statul subteran a făcut curățenie, astfel încât statul suveran nu se mai vede.

Loading...

1 comentariu

Tudor 09:50:27 / 23 Septembrie 2019
Colonie

Are grija mafia politica sa vândă tot ce se poate vinde.

Adaugă comentariul tău





NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.



Bloguri recomandate

Pagina a fost generata in 0.1829 secunde