Doliu oficial în Liban, în memoria victimelor de la Qana

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Aviaţia israeliană a lansat, luni dimineaţă, raiduri aeriene în estul Libanului, la cîteva ore după ce statul evreu a decis să suspende, timp de 48 de ore, bombardamentele aeriene în sudul ţării. Două raiduri au vizat şosele din estul ţării, la frontiera cu Siria. Ministrul israelian al Justiţiei, Haim Ramon, a afirmat luni că suspendarea timp de 48 de ore a raidurilor aeriene asupra Libanului nu reprezintă sfîrşitul războiului împotriva miliţiilor Hezbollah.

Doliu oficial în Liban, în memoria victimelor de la Qana

Externe 01 August 2006 / 00:00 682 accesări

Israelul a acceptat suspendarea activităţilor militare aeriene asupra Libanului de Sud, timp de 48 de ore, pentru a permite anchetarea atacului comis duminică dimineaţă, la Qana, dar şi-a rezervat dreptul de a acţiona împotriva unor "ţinte" ce pregătesc atacuri împotriva sa, inclusiv în acest interval. Suspendarea activităţilor aeriene ar fi înlesnit transportarea ajutoarelor umanitare în zonă. Oficialii israelieni au acordat, de asemenea termen, de 24 de ore tuturor locuitorilor din Libanul de Sud pentru a părăsi regiunea. Artileria israeliană a reluat, luni, bombardamentele în sudul Libanului, în special asupra localităţilor Jebbine, Kafra, situate la sud de Tyr, precum şi asupra regiunilor Arkub şi Rachaya al-Fakhar. Oraşul Kiryat Shmona, situat în nordul Israelului, a fost, luni, ţinta unui tir de rachete lansate de Hezbollah, a anunţat armata israeliană, în timp ce poliţia locală a dezminţit aceste informaţii.

Oficiali militari israelieni şi-au exprimat dubiile în legătură cu originea exploziei din Qana, subliniind că deflagraţia soldată cu cel puţin 60 de morţi a fost semnalată la şapte ore după raidurile israeliene din zonă. Alţi oficiali militari citaţi de un post israelian de televiziune au afirmat că explozia care a provocat moartea civililor a fost cauzată de muniţii depozitate de Hezbollah în imobil. Potrivit martorilor, un prim bombardament israelian a avut loc în jurul orei 01.00, în cursul nopţii de sîmbătă spre duminică, urmat de un al doilea raid, zece minute mai tîrziu, ce a provocat prăbuşirea imobilului. Din cauza intensităţii bombardamentelor, serviciile de salvare au sosit la faţa locului abia la ivirea zorilor. Libanul a decretat, luni, zi de doliu oficial în memoria victimelor de la Qana, între care 30 de copii. Toate birourile administraţiei publice şi băncile au fost închise, iar drapelele au fost coborîte în bernă.

"Masacrul de la Qana este rezultatul vizitei secretarului de Stat american, Condoleezza Rice, în regiune", a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului iranian al Afacerilor Externe, Hamid Reza Assefi. "Oficialii regimului sionist şi unii lideri americani trebuie judecaţi pentru crimele comise în Liban", a adăugat acesta. Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat, duminică, o declaraţie ce deplînge pierderile de vieţi omeneşti în bombardamentul lansat de Israel asupra satului Qana din Liban, fără însă a condamna acest incident. Mai mulţi diplomaţi şi-au exprimat regretul faţă de absenţa unor formulări mai ferme.

Condoleezza Rice speră să obţină încetarea ostilităţilor

Secretarul de Stat american şi-a exprimat, luni, încrederea că în cursul acestei săptămîni va putea fi obţinut un acord de încetare a ostilităţilor între Israel şi gherilele Hezbollah din Liban. În cursul unei conferinţe de presă organizate la Ierusalim, şefa diplomaţiei americane a anunţat că va cere Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite să adopte, săptămîna aceasta, o rezoluţie care să impună o încetare a focului şi să permită desfăşurarea unui contingent de menţinere a păcii în sudul Libanului. După ce misiunea sa diplomatică a fost compromisă de atacul israelian, Condoleezza Rice a fost nevoită să îşi anuleze vizita în Liban, urmînd ca în cursul zilei de ieri să revină la Washington.

Iranul, jucător respectat în Orientul Mijlociu

"Iranul este un jucător semnificativ şi respectat în Orientul Mijlociu, unde are un rol stabilizator", a declarat, luni, ministrul francez al Afacerilor Externe, Philippe Douste-Blazy, excluzînd însă orice negociere cu Siria. "În reguine există, desigur, o ţară cum este Iranul, o ţară mare, un popor mare şi o mare civilizaţie, care este respectată şi care joacă un rol stabilizator în regiune", a adăugat Philippe Douste-Blazy, aflat într-o vizită la Beirut. Statele Unite acuză Iranul şi Siria de destabilizarea regiunii, prin acordarea de sprijin pentru militanţii Hezbollah din Liban. Întrebat dacă urma să se întîlnească, luni, cu omologul său iranian, Manushehr Mottaki, Philippe Douste-Blazy a apreciat că "este normal ca politicienii care vor un acord politic să se poată întîlni unul cu altul". Manushehr Mottaki urma să sosească la Beirut, luni după-amiază, cu puţin timp înainte de plecarea şefului diplomaţiei franceze. Acesta s-a întîlnit cu omologul său libanez, cu premierul Fuad Siniora şi cu preşedintele Parlamentului, Nabih Berry, aliat al Hezbollah.

Franţa pare a-şi asuma conducerea forţei internaţionale, în cazul în care aceasta va fi trimisă în Liban. Autorităţile de la Paris au insistat, însă, că înaintea desfăşurării trupelor internaţionale este necesară o încetare a focului însoţită de un acord politic. Philippe Douste-Blazy a subliniat acest lucru din cauza faptului că, după părerea lui, opinia publică din Orientul Mijlociu se radicalizează tot mai mult.

"Zonă de securitate" în sudul Libanului

Guvernul din Israel apreciază că orice decizie privind încetarea conflictului cu gherilele Hezbollah va putea fi aplicată abia după desfăşurarea unei forţe internaţionale în sudul Libanului. Ideea nu intră în contradicţie cu poziţia secretarului de Stat american, ba chiar abordează cerinţa administraţiei de la Washington, anume de eliminare a cauzei conflictului - prezenţa gherilelor Hezbollah la frontiera dintre Liban şi Israel. În paralel, un reprezentant al mişcării Hezbollah în Parlamentul de la Beirut a avertizat că atacurile cu rachete spre nordul statului evreu vor înceta în momentul în care armata israeliană va suspenda operaţiunile în Liban şi îşi va retrage trupele.

Armata israeliană intenţionează să creeze o "zonă de securitate" de doi kilometri pe teritoriul libanez, de-a lungul frontierei. Şeful operaţiunilor în cadrul Statului Major, generalul Gadi Eisenkaut, a precizat că armata se pregăteşte să lanseze operaţiuni în cel puţin trei sate libaneze situate în apropiere de graniţă. Înainte de ofensiva israeliană care a debutat la 12 iulie, ca urmare a răpirii celor soldaţi ai statului evreu, miliţiile Hezbollah îşi desfăşurau activitatea la cîţiva metri de frontieră. Şi premierul israelian, Ehud Olmert, a vorbit despre crearea unei "zone de securitate", în cadrul unei reuniuni cu uşile închise a comisiei parlamentare pentru Afaceri Externe şi Apărare. Statul evreu a ocupat o "zonă de securitate" în sudul Libanului în perioada 1985 - 2000, cu o lungime de o sută de kilometri şi o lăţime de 8-15 kilometri, respectiv 850 de kilometri pătraţi. În iunie 1978, în cursul primei retrageri israeliene din Liban, această enclavă a fost încredinţată de către Israel lui Saad Haddad şi miliţiilor sale din Armata Libanului de Sud, afiliate statului evreu. În 2000, după moartea a sute de persoane şi ca urmare a presiunii opiniei publice, premierul Ehud Barak a decis să retragă toate trupele israeliene din această zonă.

La rîndul său, ministrul israelian al Apărării, Amir Peretz, a declarat, luni, că Israelul nu poate accepta o încetare a focului imediată în Liban. Într-o şedinţă extraordinară a Parlamentului israelian, consacrată situaţiei din Liban, acesta a acuzat Iranul că "încurajează activităţile ucigaşe ale grupării Hezbollah în Liban", dar şi Guvernul libanez că "şi-a abandonat populaţia în mîinile Hezbollah". În replică, preşedintele libanez, Emile Lahud, şi-a anunţat opoziţia faţă de trimiterea unei forţe multinaţionale de interpunere în sudul Libanului, preferînd consolidarea Forţei de Intermediere a Naţiunilor Unite. Cerînd "încetarea imediată a focului", Emile Lahud a avertizat că trimiterea unei forţe multinaţionale va avea drept rezultat "distrugerea Libanului, cum s-a întîmplat în Kosovo".

Grupările armate palestiniene ameninţă Israelul

Cum era de aşteptat, după bombardamentul de la Qana şi grupările armate palestiniene au promis că vor răspunde Israelului printr-un atac. Ramura militară a Jihadului Islamic, Brigăzile al-Qods, a promis că va comite atentate sinucigaşe împotriva Israelului în următoarele zile. Jihadul Islamic a revendicat ultimele opt atentate sinucigaşe împotriva Israelului, în special cel de la 17 aprilie, comis la Tel-Aviv.

La rîndul său, Hamas a afirmat că "toate opţiunile rămîn deschise pentru rezistenţa palestiniană şi cea libaneză". Aripa militară a Hamas, Brigăzile Ezzedine al-Qassam, a revendicat tirul de rachetă de duminică dimineaţă, lansat din Fîşia Gaza asupra oraşului israelian Sderot, din sudul Israelului, care a rănit o persoană. Brigăzile Martirilor al-Aqsa, aripa armată a mişcării al-Fatah, a afirmat că vor avea ca ţintă Statele Unite şi unele state occidentale.

Doar preşedintele palestinian, Mahmud Abbas, a încercat să calmeze situaţia, solicitînd Naţiunilor Unite să instaureze încetarea imediată a focului în regiune. Acesta a anunţat că a convenit, împreună cu Guvernul libanez, să nu mai negocieze în absenţa unei încetări a focului în Liban şi Fîşia Gaza. Israelul l-a eliberat pe vicepreşedintele Parlamentului palestinian, reţinut în data de 6 iulie, la revenirea dintr-o vizită în străinătate. Hassan Khreicheh a fost ales în funcţie în ianuarie, candidînd ca independent, dar fiind susţinut de Hamas.frontiera dintre Liban şi Israel.



12
Pagina a fost generata in 0.2158 secunde