Reporter: Preşedintele Iohannis a prelungit cu încă o lună starea de urgenţă, ce aduce nou decretul?

Daniela Tarău, doctor în drept : Noul decret prin care s-a prelungit starea de urgenţă nu aduce multe elemente de noutate, vorbim practic de conţinutul vechiului decret cu câteva elemente noi. Unul dintre ele ar fi acela că angajaţilor din sistemul de apărare, sănătate şi siguranţă naţională li se suspendă termenele de preaviz în caz de demisie şi mai sunt câteva prerogative acordate armatei române.

Reporter: Cum rămâne cu derogarea de la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ce spune legea?

Daniela Tarău, doctor în drept : Este notificat Secretariatul General al Europei cu documentul noului Decret prin care s-a prelungit starea de stare de urgenţă. În acelaşi timp, România va notifica faptul că şi în continuare rămâne activ ART. 15 din CEDO. Nu ştim cum a făcut-o pentru că nu am văzut niciun document public până în momentul ăsta. Suntem cumva în aceeaşi situaţie dacă vreţi.

Reporter: Dată trecută au făcut această notificare….

Daniela Tarău, doctor în drept : A fost o notificare verbală.

Reporter: Fără să explice românilor despre ce este vorba, acum după această prelungire ei vor notifica din nou, nu trebuia ne anunţe măcar de această dată de ce derogăm de la CEDO?

Daniela Tarău, doctor în drept : Sunt câteva zile în care statul român trebuie să facă notificarea asta. Mă gândesc că o să o facă astăzi, mâine. Acum ce să vă spun, dacă prima dată nu am fost anunţaţi, s-a dezbătut pe ici pe colo în media în cele 30 de zile de stare de urgenţă şi mă gândesc că vor considera că nu mai e cazul să procedeze la anunţarea opiniei publice.

Reporter: Ce înseamnă acest articol 15 care este invocat?

Daniela Tarău, doctor în drept : Este cel prin care un stat derogă de la o serie de drepturi fundamentale pe perioada stării de urgenţă şi le avem în primul decret şi în al doilea, le ştim deja. Articolul 15, de fapt activarea derogării, pentru că asta se întâmplă, se activează derogarea de la aplicarea acestor drepturi numai pe perioada stării de urgenţă, iar legalitatea acestei decizii de derogare poate fi verificată numai ulterior, nu există în momentul acesta un control de legalitate din partea Curţii Europene. Lucrul acesta se poate întâmpla ulterior doar în ipoteza în care este înregistrată pe rolul Curţii Europene o cauză şi am să vă dau cu titlu de exemplu următoarea ipoteza: sunt două situaţii, articolul 6 nu este un drept suspendat în acest moment, ori dacă un cetăţean sesizează ulterior Curtea cu încălcarea acestui drept cu certitudine Curtea îşi va face treaba, pentru că protecţia subzistă şi pe perioada stării de urgenţă. O alta situaţie este cu privire la drepturile de la care s-a derogat. De exemplu mie mi-a fost încălcat dreptul la viaţă privată, eu mă pot adresa ulterior Curţii Europene, însă lucrul ăsta se verifică în condiţia în care activarea derogării nu a afectat condiţiile de fond ale articolului 15, cu alte cuvinte decizia statului român nu a fost una legală, nu a fost justificată. Curtea Europeana poate constata ulterior lucrul acesta sub rezerva faptului că persoana care sesizează Curtea să dovedească nelegalitatea activării derogării de la art 15, adică se poate totuşi. În jurisprudenţa CEDO se găsesc asemenea situaţii în care un stat a derogat de la aceste legi şi ulterior Curtea a constatat nelegalitatea activării aceste derogări dacă vreţi, este un lucru posibil şi el se produce în două etape în faţa Curţii. Întâi se constată încălcarea dreptului despre care facem vorbire şi a doua etapă ar fi aceea în care Curtea trebuie să constate nelegalitatea activării derogării, sunt cele două etape cu care Curtea lucrează într-un dosar de genul ăsta. Dacă mă întrebaţi pe mine, prin faptul că statul Român a activat articolul 15, statul a ales să se protejeze pe sine pentru că este foarte greu să dovedeşti faptul că a derogat nelegal într-o situaţie de genul asta, suntem în interiorul unei epidemii, situaţie care a impus starea de urgenţă, dar nu cred că ar fi trebuit să impună şi derogarea de la Convenţie, de asta spun că a preferat statul să se apare pe sine în detrimentul cetăţenilor săi era mult mai simplu dacă nu s-ar fi derogat de la convenţie, parţial, repet.

Reporter: Dar statul român, prin reprezentanţii lui, nu ar trebui să ne comunice şi nouă cum au motivat derogarea?

Daniela Tarău, doctor în drept : Teoretic, da. Răspunsul este foarte simplu. Teoretic, da. Ar fi trebuit să facă lucrul asta. Dar nici până în momentul ăsta n-au făcut-o… Da, trebuia să ştim şi noi.

Reporter: Nu ar fi trebuit să ştim că acţiunea autorităţilor române de derogare a art. 15 a fost pentru că a, b, c , adică explicat concret?

Daniela Tarău, doctor în drept : Da. Răspunsul, repet, este foarte simplu. Ar fi trebuit să se întâmple lucrul ăsta. Nici nu ştiu dacă au făcut-o pentru că iniţial s-a vorbit despre o notificare verbală. Va trebui justificată cu certitudine. Nu cred că te poţi juca tu, stat, cu lucruri de genul ăsta. După câte vedeţi, în ansamblul a ceea ce se întâmplă exista o problemă de comunicare destul de mare, exista o problemă de transparenţă. Pentru că noi nu ştim mare lucru. Suntem doar în postura de a respecta decizii şi atât.

Reporter: Printre drepturile pe care cetăţeanul român nu le mai are este unul care, pentru un om obişnuit ca mine, este complet lipsit de sens. Ce înseamnă că nu mai ai dreptul la viaţă intimă?

Daniela Tarău, doctor în drept : Da. Pare hilar în momentul ăsta. Mi se pare nejustificat. Repet, nu pot să dau un răspuns sau un argument fie el şi ipotetic cu privire la lucrul ăsta decât faptul că ar trebui renunţat. Ar trebui renunţat, din punctul meu de vedere, la suspendarea dreptului la viaţă privată, viaţă intimă şi ce Dumnezeu.... Nu, e hilar.

Reporter: Şi aş vrea să înţeleg dacă dreptul la viaţă intimă se referă la viaţă sexuală, la relaţiile conjugale? Că poate eu înţeleg într-un fel şi celcare a scris acest decret înţelege altceva.

Daniela Tarău, doctor în drept : Cât timp nimeni n-a explicat lucrul ăsta fiecare poate să înţeleagă ce vrea. Iertat să-mi fie răspunsul. Puteţi înţelege şi dumneavoastră ce doriţi. Da, termenul este amplu. Sintagma e destul de cuprinzătoare. Se poate înţelege orice.

Reporter : Nu am dreptul la viaţă privată. Aş vrea să înţeleg. Viaţa mea privată înseamnă şi să fac baie la orice oră şi să deschid frigiderul la orice oră. Dreptul meu la viaţă privată, concret, ce îmi îngrădeşte?

Daniela Tarău, doctor în drept : Viaţă privată înseamnă tot ce tine de viaţă individului, de viaţa mea, strict a mea. Nu o să vă interzică nimeni să, eu ştiu, să închideţi sau să deschideţi frigiderul când vreţi, cu siguranţă. Să faceţi baie când vreţi sau când nu vreţi. Nu cred că despre asta e vorba.

Reporter: Dar despre ce? Cred că orice om din ţara asta vrea să ştie concret ce anume nu are voie să facă pentru a nu încălca decretul. Şi eu, ca cetăţean, nu vreau să greşesc. Şi eu vreau să ştiu precis. Ce înseamnă? Ce nu am dreptul să fac? Prin ce aş greşi ipotetic?

Daniela Tarău, doctor în drept : Da, e… Îmi vine să rad. Nu e de râs. Nu a explicat nimeni aspectul ăsta. Ce înseamnă că ţi se suspendă dreptul la a avea viaţă privată, viaţă de familie şi viaţă intimă. Că practic ăsta e întreg pachetul carea fost suspendat. E doar de râs. Să fiu iertată. E doar de râs. Ce înseamnă să ţi se suspende dreptul la viaţă de familie? Ar putea să existe o explicaţie pe undeva pe aici. Şi asta, repet, suntem în situaţia să le căutam tot noi argumentele. Pai, de exemplu, ţi se suspendă dreptul la viaţă de familie în momentul în care vine şi te ia din casa pentru că eşti infectat, împotriva voinţei tale. Se poate întâmpla lucrul asta. În condiţia în care eşti nefericitul posesor al unui virus, eşti ridicat din casă inclusiv împotriva voinţei tale, împotriva voinţei familiei tale şi tot aşa. Undeva în sfera asta ne aflăm pentru că practic vorbim doar despre măsuri cu privire la răspândirea acestui virus. În zona asta se afla măsurile, zădărnicirea combaterii bolilor.

Reporter: Păi dacă eu stau la domiciliu cu familia mea şi eu sunt fericitul posesor al virusului, nu zădărnicesc nimic. Oricum i-am infectat pe ai mei. Şi dacă am o forma uşoară nu ar fi bine să fiu tratat la domiciliu fără să încarc spitalele.

Daniela Tarău, doctor în drept : Cu siguranţă lucrul ăsta se va întâmpla pe viitor pentru cei asimptomatici sau pentru cei cu forme uşoare. Asta e problema specialiştilor. Este problema medicilor pentru că este de preferat să rămâi acasă într-o stare de genul asta decât să încarci, aşa cum spuneaţi, spitalele, unde poţi să mai capeţi şi alte lucruri că aşa se întâmplă. Dar în condiţia în care probabil eşti infectat şi ai o forma severă, cu siguranţă acolo împotriva voinţei tale vei fi ridicat. Clar.

Reporter: La o formă severă cred că nici nu te mai poţi împotrivi la ceva.

Daniela Tarău, doctor în drept : Se poate împotrivi, în schimb, familia. Există posibilitatea asta. E de luat în calcul.

Reporter : A fost exprimată o rezervă a parlamentarilor faţă de derogarea de la aceste drepturi şi că ar vrea să reglementeze aceste puncte ale decretului prin alte legi.

Daniela Tarău, doctor în drept : Este o decizie politică.

Reporter: Ce înseamnă asta? E posibil? Nu-i posibil? E legal, nu e legal?

Daniela Tarău, doctor în drept : Este doar… cred că e un nou haos. Nu ştiu. Decretul prin care s-a prelungit, prin care se instituie sau se prelungeşte starea de urgenţă, trimis în Parlament nu se poate întoarce decât admis sau respins.

Reporter: Tocmai ce l-au admis.

Daniela Tarău, doctor în drept : Ori nu poţi să îi aduci îmbunătăţiri, nu poţi să-l modifici, nu poţi să… Cel puţin asta spune constituţia. Dacă derogam şi de la constituţie e altă poveste. Dar nu poţi să faci lucrul asta. Nu poţi să vii cu adaosuri. Nu poţi. Îl respingi sau îl admiţi. E foarte simplu. Este neconstituţională orice modificare sau orice adăugire sau ce vreţi dumneavoastră în sensul asta. Dacă o vor face deja mă întreb de ce mai avem constituţia. Nu poţi să faci lucrul asta. Am citit proiectul ăla. Am văzut că vor să facă acolo ominune de lucruri, unul mai măreţ decât celălalt. Guvernul să raporteze la fiecare 7 zile nu ştiu ce plan de măsuri. Să facă… Nu. Nu merge aşa. Dacă în constituţie ar fi scris că se poate întâmpla lucrul ăsta se putea întâmpla. Dar cât timp posibilităţile sunt limitate, sunt strict limitate la a vota sau a respinge, nu poţi să faci mai mult. Ori dacă l-ai votat mergi cu el mai departe aşa. Dacă nu, în secunda doi, toate măsurile luate prin decretul de instituire sau prelungire a stării de urgenţă încetează în momentul ăla.