Gripa este o boală infecţioasă acută, determinată de virusul gripal. Ea se caracterizează clinic prin manifestări respiratorii şi generale severe, iar epidemiologic, printr-o mare contagiozitate. Cum se poate preveni, cine o provoacă sau cum tratăm virusul gripal ne spune şeful Biroului Programe de Promovare a Sănătăţii şi Educaţiei pentru Sănătate, din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa, dr. Loti Popescu.

Cine provoacă gripa?

Gripa este dată de un virus extrem de bine adaptat pentru a supravieţui, cu o mare variabilitate antigenică. El surprinde periodic rezistenţa specifică a populaţiei, declanşînd epidemii. În mediul extern, virusul este sensibil la lumină, ultraviolete şi uscăciune. Este distrus uşor de diferiţi agenţi chimici cum ar fi: fenolul, formolul, agenţii oxidanţi, precum şi de căldură.

Cînd apare gripa?

Epidemiile de gripă apar, de obicei, în sezonul friguros, care constituie o circumstanţă favorabilă, dar gripa poate apărea şi în alte sezoane.

Care este sursa de infecţie?

Sursa de infecţie este reprezentată de persoanele infectate: bolnavi, infecţii inaparente şi purtătorii de virus. Apariţia epidemiilor se explică prin producerea unor noi variante de virus gripal, cu o nouă configuraţie antigenică, faţă de care populaţia este receptivă.

Cum se transmite gripa?

Transmiterea gripei se realizează direct şi indirect. Contagiozitatea gripei este ridicată, transmiterea făcîndu-se cu mare rapiditate, mai ales în colectivităţi. Durata contagiozităţii unui caz este de 3 – 5 zile. Receptivitatea faţă de gripă este universală, toate grupele de vîrstă putînd fi afectate într-o epidemie. Gripa lasă o imunitate specifică doar pentru tipul de virus gripal respectiv.

Cum ne dăm seama că avem gripă?

Gripa debutează brusc, cu frisoane şi febră - 39-40 grade -, dureri musculare puternice (cu senzaţia de “zdrobire musculară”), dureri de cap, dureri oculare şi oboseală marcată. Faţa este uşor congestionată, iar ochii lăcrimoşi nu suportă lumina. Uneori, poate apărea şi un herpes la nivelul buzei superioare, iar în fazele mai avansate de boală, manifestările respiratorii se pot accentua. Pot apărea manifestări cardiovasculare (puls încetinit, tensiune uşor scăzută), tulburări digestive (lipsa poftei de mîncare, greaţă, vărsături). În formele severe pot apărea şi manifestări hemoragice: epistaxis (sîngerări nazale) sau chiar tulburări menstruale.

Care sînt persoanele cu risc crescut de a se îmbolnăvi de gripă?

Persoanele cele mai expuse epidemiilor de gripă sînt: vîrstnicii, copiii mici, bolnavii cardiovasculari şi respiratori cronici, diabeticii şi gravidele. Vaccinarea antigripală a gravidelor este recomandată întotdeauna, ele fiind persoane cu risc crescut din cauza imunodeficienţei care apare în cursul sarcinii. Vaccinarea se face pentru toate persoanele numai la recomandările şi sub supravegherea medicului de familie.

Cum tratăm gripa?

După prezentarea la medic, forma comună a gripei se poate trata la domiciliu. Se recomandă izolarea şi repaosul la pat, medicamente simptomatice (analgezice, antiinflamatoare), dietă largă, hrănitoare, hidratare corectă, suplimentarea raţiei de vitamina C. Formele complicate ale gripei se tratează în spital.

Cum ne protejăm împotriva gripei?

Vaccinarea antigripală este singura metodă de profilaxie efectivă. Ca regulă generală, pentru a fi eficiente, vaccinurile antigripale trebuie preparate cu tulpina de virus implicată în epidemia de gripă respectivă. Vaccinarea se face la recomandarea medicului de familie. Este mai uşor să previi decît să vindeci gripa.