Fermă de struţi africani, la Constanţa

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
O afacere sănătoasă născută din suferinţă. Exportă în Elveţia

Fermă de struţi africani, la Constanţa

Eveniment 07 Octombrie 2013 / 00:00 13466 accesări

CUM A ÎNCEPUT TOTUL În urmă cu aproape zece ani, o familie de intelectuali din Mangalia trecea de la munca de birou - ea contabil, el director economic - la cea de zootehnist, dezvoltând o afacere pe care puţini ar fi îndrăznit să o înceapă. Dacă cei mai mulţi dintre cei pasionaţi de agricultură au scos bani frumoşi din zootehnie prin creşterea păsărilor, porcilor sau vitelor, în cazul familiei Pătrănoiu, Aurelia şi Vasile, succesul a venit din creşterea struţilor. Cei doi au pus bazele, la numai trei kilometri de mare, între staţiunile Venus şi Jupiter, unei adevărate ferme, unde sunt crescuţi struţi africani. Interesant este că pasiunea pentru această afacere nu a plecat din dragoste pentru zootehnie, ci din nevoie. Vasile Pătrănoiu a suferit, în urmă cu zece ani, un accident vascular cerebral. La vremea respectivă, el a fost sfătuit de medici să ducă o viaţă cât mai sănătoasă. După o îndelungă documentare, el a aflat că struţul are carnea cu cel mai puţin colesterol. În 2004, pensionat pe caz de boală, a cumpărat primii struţi, cu gândul de a-i creşte pentru consum propriu. Între timp, însă, soţii Pătrănoiu au realizat că pot face o afacere din asta. Aşa că au cumpărat noi familii de struţi din Ungaria. În dezvoltarea fermei, Vasile Pătrănoiu s-a bazat pe sprijinul total al soţiei sale, Aurelia, care se împarte între funcţia de director financiar al Spitalului din Mangalia şi ferma de struţi. Nu va mai trebui să ducă foarte mult cele două joburi, pentru că mai are trei ani până la pensionare. După aceşti trei ani, va rămâne să se ocupe doar de fermă. Am vorbit pe scurt despre cum a devenit ferma o afacere. A nu se înţelege că soţilor Pătrănoiu le-a fost uşor. Au învăţat meserie din mers. A fost greu să găsească un veterinar care se pricepe la struţi. L-au găsit tocmai în Bucureşti, pentru că în judeţul Constanţa nu exista niciunul. Nu vă gândiţi că soţii Pătrănoiu lucrează singuri. E muncă multă la fermă. Şi, pentru că totul trebuie să fie de cea mai bună calitate, cei doi soţi au creat locuri de muncă pentru alţi şase angajaţi.

EXPERIENŢA ŞI BĂTĂILE DE CAP În prezent, ferma, situată în apropierea staţiunii Jupiter şi care se întinde pe câteva hectare, a ajuns să fie cea mai mare din ţară. La Jupiter sunt crescuţi struţi care pot ajunge până la 150 kg şi pot trăi până la 70 de ani, cel mai bătrân din ferma constănţenilor având 15 ani. Aici sunt 30 de familii de struţi, iar o familie este formată din două femele reproducătoare şi un mascul. „Am crescut aproape 300 de pui pentru tăiat. Anul acesta, însă, nu mai creştem, pentru că este foarte greu, este foarte multă muncă”, spune Aurelia Pătrănoiu. Tot de la ea am aflat că puii de struţ sunt ţinuţi în camere special amenajate, cu încălzire în pardoseală, cu aerisire calculată de specialiştii în domeniu, care vin din Capitală pentru a verifica dacă totul este OK. În prezent, în ferma din Constanţa sunt crescuţi pentru carne aproximativ 200 de struţi. Familiile de reproducători numără 90 de capete. La fel ca la găini, şi la ferma de struţi este preferabil ca puii să eclozeze în incubatoare, pentru că eclozarea în cuib durează foarte mult. Nici cu luatul ouălor din cuib nu este de glumă. Se ştie că masculii, care sunt responsabili în această specie cu cuibăritul, devin violenţi atunci când cineva încearcă să umble în cuib. Cum, necum, angajaţii de la fermă au pus la cale o strategie prin care „subtilizează” ouăle din cuiburi. Când struţii sunt chemaţi să fie hrăniţi în altă zonă a ţarcului, „hoţii” bagă mâna printr-o gaură din gard postată strategic lângă cuib şi saltă producţia. „Numai în vara aceasta ne putem lăuda cu 2.000 de ouă”, a declarat Aurelia Pătrănoiu.

STRUŢII SE CRESC UŞOR, DAR DEPINDE DE CE AI NEVOIE: OUĂ SAU CARNE Aurelia Pătrănoiu povesteşte că munca la o fermă de struţi de reproducţie este extraordinar de uşoară, de curată şi frumoasă, comparativ cu munca la alte ferme zootehnice. Struţii mai sunt cunoscuţi şi ca păsări ecologice, pentru că sunt foarte curaţi. Păsările au nevoie de hrană şi apă dimineaţa şi seara, iar în rest, se poate spune că-şi fac singure curat. „Nu s-a făcut curat de ani de zile. Ei îşi mănâncă găinaţul, pentru că acesta are nişte enzime de care ei au nevoie. Sunt câteva animale, struţul, calul, porumbelul, care nu au fiere şi trebuie să se folosească de ce au la îndemână pentru a-şi ajuta digestia. Struţii au un stomac glandular şi nu pot digera dacă nu au în el pietricele. Noi le dăm struţilor noştri pietre de marmură”, spun fermierii de la Jupiter. Struţii mai au nevoie de un vaccin care se face în fiecare toamnă, iar în rest, nu le trebuie o atenţie specială nici măcar iarna. Sunt păsări crescute în savană, unde diferenţa de temperatură între noapte şi zi este foarte mare. În adăpost li se pun doar apa şi mâncarea. Fermierii de la Jupiter comercializează carnea de struţ şi ouăle cu preponderenţă în Elveţia, prin intermediul ungurilor. Aurelia Pătrănoiu declară că în România nu prea este piaţă de desfacere, iar din partea statului nu primeşte niciun fel de ajutor. „Statul nu se implică cu nimic. Nu primim nicio subvenţie”, a adăugat ea. Fie de animal domestic autohton sau de pasăre exotică, carnea are aceleaşi fluctuaţii la comercializare. Şi la ferma de struţi se simt sărbătorile de iarnă ca în orice altă fermă. Cresc vânzările. Aurelia Pătrănoiu spune că sunt persoane care cumpără carcasele de struţ direct de la fermă, aşa cum altele cumpără curcani sau porci. Fie vorba între noi, nemţii sunt pe primul loc în Europa la consumul de carne de struţ. Dar producătorii români de profil au concurenţă aprigă printre fermierii din Polonia şi Ungaria.



12