Germania vrea reguli bugetare mai stricte pentru statele UE și o Comisie Europeană mai limitată

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Germania vrea reguli bugetare mai stricte pentru statele UE și o Comisie Europeană mai limitată

Externe 29 Iunie 2016 / 19:47 293 accesări

Reguli bugetare mai stricte pentru statele UE, în timp ce Comisia Europeană ar urma să fie redusă: acestea sunt câteva din punctele incluse într-un plan de reformă a Uniunii Europene, redactat de oficiali din Ministerul german de Finanțe. ”Statele membre nu ar trebui să-și neglijeze responsabilitatea de a asigura un buget stabil și reforme structurale orientate spre creștere”, se afirmă în proiectul planului de reformă, publicat de cotidianul ”Handelsblatt”. Cel mai probabil, Italia și Franța se vor opune planului de reformă redactat de consilierii ministrului german de Finanțe, Wolfgang Schaeuble, aceste state preferând să se împrumute pentru a stimula creșterea economică. Proiectul sugerează și ca o comisie de experți independenți să supravegheze implementarea regulilor bugetare care se aplică statelor europene. Un alt punct al planului de reformă se referă la o Comisie Europeană mai redusă, după ce acest organism a fost deseori criticat pentru birocratizarea excesivă. Cotidianul însă nu a oferit mai multe detalii cu privire la această propunere.

Deocamdată, cancelarul german, Angela Merkel, a ținut să sublinieze că UE nu va iniţia negocieri cu Marea Britanie, înainte de notificarea oficială privind decizia de părăsire a Blocului Comunitar. ”Am vrea ca acest lucru să se întâmple cât mai curând posibil”, a subliniat şeful Guvernului de la Berlin. Eventualul acces al Marii Britanii la piaţa unică europeană va necesita un acord privind libertatea de circulaţie, au anunţat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. ”Marea Britanie nu va avea statut privilegiat privind accesul pe piaţa unică europeană”, a afirmat Donald Tusk. Totodată, președintele CE a subliniat că ”Scoția are dreptul de a se face auzită la Bruxelles”. Jean-Claude Juncker a adăugat însă că EU nu intenționează să intervină în politica internă britanică. Oficialul european a făcut aceste declarații înainte de întâlnirea cu Nicola Sturgeon, premierul Scoției, miercuri. Nicola Sturgeon a venit la Bruxelles pentru a discuta căile prin care ar putea asigura locul Scoției în UE, în urma referendumului britanic. Premierul scoţian spera să îl întâlnească şi pe preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, însă acesta din urmă a spus că o discuţie nu este adecvată în acest moment. Sturgeon s-a întânit deja cu președintele Parlamentului European, Martin Schulz, dar și cu Gianni Pitella, liderul Alianței Progresive a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul european. Schulz a declarat că a ascultat cu atenție și a învățat multe lucruri, în timp ce Pitella a spus că înțelege situația Scoției, dar aceasta este o chestiune de rezolvat în cadrul Regatului Unit.

Cauzele ieşirii Marii Britanii din UE sunt multiple: creşterea austerităţii la nivel european, multiculturalismul sau faptul că, de-a lungul timpului, uniunea a devenit un colos birocratic sunt doar câteva dintre cele pe care le-au menţionat participanţii la o dezbatere academică. La dezbaterea “Implicaţiile economice ale Brexitului”, organizată de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), au luat cuvântul Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României, Gabriela Drăgan, director al Institutului European din România, Lucian Anghel, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti, Ioana Petrescu, fost ministru de Finanţe, Cristian Păun, prodecanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale, şi Alina Bărgăoanu, prorector SNSPA. Toţi cei prezenţi au ajuns la o concluzie comună, şi anume că ieşirea Marii Britanii din UE nu afectează România în mod direct. “Chiar dacă Marea Britanie era unul dintre furnizorii principali la bugetul Uniunii, ieşirea ei nu poate afecta România, pentru că ţara noastră nu a reuşit niciodată să absoarbă 100% din fondurile europene, iar dacă bugetul UE o să scadă, pentru noi nu o să fie o mare diferenţă”, a afirmat Lucian Anghel. Deşi a oferit o mulţime de lucruri benefice pentru statele membre, UE a abordat complet greşit multiculturalismul. “Orice musulman, asiatic, american, rus sau indian care a venit în Uniune, sub acest concept de multiculturalism, a fost stimulat să își mențină obiceiurile, religia, viaţa şi stilul de trai de dinainte, exact invers decât ceea ce se întâmplă în America, unde există acel “melting pot”, acel cazan în care se topesc culturile. Faptul că UE a încurajat această diversitate, în mod prostesc aș zice eu, nu a reuşit decât să piardă inimile și voturile cetățenilor vechi ai Europei, cetățenilor băștinași ai Europei. Și acest lucru trebuie să se schimbe. Toată gargara asta hipsteristă, că noi suntem multiculturali și stimulăm diversitatea, este ceea ce a dus la această stare de fapt", a spus Valentin Lazea. El spune că britanicii nu au ştiut să aprecieze ceea ce le-a fost oferit şi nu au înţeles exact ceea ce înseamnă UE. ”Vreme de aproape 70 de ani, Marea Britanie împreună cu toate celelalte state membre s-au bucurat de pace, bunăstare şi, mai ales, libertate de mişcare. UE nu poate oferi bunăstare pentru fiecare individ, este o economie de piaţă cu învingători şi perdanţi, iar asta înseamnă că nu poate să câştige fiecare individ în parte”, a afirmat Valentin Lazea.
În cadrul dezbaterii, părerile au fost de multe ori împărţite. Prodecanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale, Cristian Păun, crede că una dintre cauzele votului la referendumul britanic este birocraţia. “UE nu mai reprezintă un proiect destinat creşterii libertăţii, eficienţei şi transparenţei la nivel european, aşa cum era destinat la începuturile sale, ci a devenit un colos birocratic, cu o legislaţie extrem de stufoasă şi greu de înţeles, de sute de mii de pagini, care devine tot mai complicată în fiecare zi”, a afirmat Cristian Păun. El a evidenţiat faptul că oamenii de rând, cei care au votat ieşirea din UE, nu aveau cum să înţeleagă exact consecinţele acestui act, însă el spune că Marea Britanie se poate susţine chiar şi fără UE. “Gradul de educaţie economică şi financiară este foarte scăzut în România, în comparaţie cu Marea Britanie. Dacă România făcea acelaşi lucru ca Marea Britanie, eram consideraţi cei mai mari corupţi, mulţi ani de acum înainte”, a spus Alina Bărgăoanu, prorector SNSPA.

Taguri articol


Ştiri recomandate

12
Pagina a fost generata in 0.1714 secunde