O familie care locuieşte la fostul IAS Mihail Kogălniceanu reclamă faptul că nu poate trăi din cauza condiţiilor insalubre din zonă. Lepădatu Vlaicu protestează împotriva faptului că, la numai cîţiva metri de blocul în care locuieşte, un vecin, Virgil Rotaru, şi-a construit mai multe anexe pentru animale, pe care nu le-a dărîmat nici măcar după ce s-a mutat în zona de case a IAS-ului. Vlaicu mai spune că, în condiţiile meteorologice din ultima vreme, mirosul provocat de animale este greu de suportat, atît de adulţi, dar mai ales de copii, şi că, în aceste condiţii, nu-şi poate aerisi locuinţa, situaţie care a determinat îmbolnăvirea copiilor, care au acuzat dureri abdominale şi vărsături. Pe de altă parte, creşterea animalelor este singurul mod de supravieţuire pentru unii locatari din zonă. “Toată lumea are un mic coteţ. Fiecare trăieşte cum poate în ziua de azi. Pensii nu, salarii nu, de unde să ai bani să trăieşti? Creştem un porc, o găină şi ce mai apucăm, ca să avem cu ce trăi“, a spus Aurica Răşină. Primarul comunei Kogălniceanu, Iosif Valer Mureşan, declară că neînţelegerile din zona fostului IAS sînt mai vechi, avînd la bază conflictul izbucnit între Vlaicu şi Rotaru. “Am primit şi eu mai multe reclamaţii şi dintr-o parte şi din cealaltă. Spre exemplu, am fost sesizat că Vlaicu a spart sistemul de canalizare şi că dejecţiile se duc la subsol“, a declarat primarul Mureşan. El a mai spus că, de curînd, a primit, din partea Gărzii de Mediu Constanţa, o solicitare de demolare a aşa-ziselor grajduri din zona fostului IAS. “În două săptămîni le vom demola, cu toate că era unul dintre puţinele moduri prin care cei care locuiesc aici îşi puteau cîştiga existenţa“, a spus Mureşan.

Locuinţe fără terenul aferent

Cea mai mare problemă a celor care locuiesc în fostul IAS Kogălniceanu este însă alta. Potrivit primarului, directorii care s-au perindat pe la conducerea IAS după 1989, le-au vîndut persoanelor de acolo locuinţele, dar fără terenurile aferente. Prin urmare, pentru fiecare modificare a locuinţei, aceştia trebuie să ceară acordul proprietarului terenului, un cetăţean italian care a cumpărat 45 de ha de la firma lichidatoare a fostului IAS Kogălniceanu. “Dacă vor să facă o schiţă de cadastru sau să vîndă locuinţele, oamenii nu pot face acest lucru fără o adeverinţă de la proprietarul terenului“, a declarat primarul. Pentru a evita situaţiile de conflict din zonă, Mureşan a încercat să ajungă la o înţelegere cu proprietarul terenului, astfel încît terenul pe care se află locuinţele, 5,6 ha, să fie trecut în patrimoniul Consiliului Local Kogălniceanu, iar proprietarului să i se acorde un teren în altă zonă. “Ar fi urmat să îi dăm 11,6 ha, teren arabil reprezentînd echivalentul celui pe care noi urma să îl luăm. El a fost de acord, numai că nu am avut acelaşi succes şi cu membrii Consiliului Local. Consilierii Alianţei DA au refuzat schimbul de terenuri, spunînd că ei vor rezolva această problemă cu ajutorul prefectului“, a mai spus Mureşan. Motivul invocat de consilierii ADA a fost acela că dacă terenul se va vinde conform evaluării, proprietarii caselor nu vor avea niciodată posibilitatea să îl cumpere. “Drumul, reţeaua electrică, reţeaua de apă rămîn în patrimoniul Consiliului Local, iar dacă vor un mic teren pentru o curte, îl vor cumpăra. În termen de trei ani, oamenii vor putea să îşi achiziţioneze o suprafaţă mică de teren“, este însă de părere primarul Mureşan.