Histria, Tomis, Callatis - colonii greceşti pe litoralul românesc al Mării Negre

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Histria, Tomis, Callatis - colonii greceşti pe litoralul românesc al Mării Negre
Cultură 16 August 2007 / 00:00 59794 accesări 12 comentarii

În perioada secolelor VII - VI î. Hr., teritoriile traco-getice au intrat în sfera de interese a grecilor şi, ca o consecinţă a acestui fapt, au luat fiinţă Histria, Tomis şi Callatis - colonii greceşti amplasate pe coasta dobrogeană a Mării Negre. Acestea vor constitui focare ale civilizaţiei greceşti antice în lumea traco-geto-dacică.

Ctitorie a Miletului, Histria este cea mai veche colonie de pe coasta de vest a Mării Negre, întemeiată, conform informaţiilor transmise de Eusebiu, în anul 657 î. Hr. De altfel, originea sa milesiană este confirmată şi de Pliniu cel Bătrîn şi Strabon. După Pseudo - Scymnos, întemeierea Histriei ar fi avut loc în timpul pătrunderii sciţilor în Asia, adică la finele secolului al VII-lea î. Hr. Cecilia Paşca, muzeograf în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, a subliniat faptul că cercetările arheologice desfăşurate în cetatea Histria au scos la lumină ceramică greacă de factură rhodo-ionică, corintică şi attică, databilă în a doua jumătate a secolului al VII-lea î. Hr., venind să confirme informaţiile oferite de Eusebiu.

În ceea ce priveşte oraşul Tomis, de asemenea colonie de origine milesiană, întemeierea acestuia pare să se fi petrecut ceva mai tîrziu. Trebuie menţionat faptul că lipsa unor date precise fac dificilă stabilirea momentului înfiinţării coloniei de la Tomis. Concluziile care au rezultat în urma cercetărilor arheologice arată că întemeierea sa ar fi putut avea loc chiar înainte de prima jumătate a secolului I î. Hr.

Despre data întemeierii Callatis-ului, singura colonie de origine doriană, există informaţii de la Pseudo - Scymnos, care arată că această colonie a fost înfiinţată de grecii veniţi din Heracleea Pontică, pe vremea cînd în Macedonia era rege Amyntas (540 - 498 î. Hr.). De la Pliniu cel Bătrîn aflăm că oraşul s-a întemeiat pe locul unei aşezări băştinaşe, cu numele de Cerbatis sau Acervetis.

„Evoluţia celor trei colonii vest pontice este foarte inegală pe parcursul întregii lor existenţe, deşi istoria lor are, adesea, elemente comune”, a precizat muzeograful Cecilia Paşca. Pentru perioada corespunzătoare secolelor VI - IV î. Hr., colonia care s-a impus în mod deosebit a fost Histria. În secolul al V-lea î. Hr., Histria a cunoscut o nouă etapă de dezvoltare. În acea perioadă, s-au deschis primele ateliere monetare. Din rîndurile celor dintîi emisiuni fac parte didrahmele de argint, care au pe avers două capete umane, dintre care unul inversat, iar pe revers, într-un pătrat, emblema oraşului, vulturul pe delfin. În cursul secolelor V - IV î. Hr., Histria s-a transformat în centru de producţie, depăşind stadiul de centru comercial şi intermediar de schimb între grecii din metropole şi băştinaşi. Se deschid ateliere ceramice, sporeşte producţie de cereale din teritoriile rurale, se intensifică pescuitul la Gurile Dunării şi se amplifică raporturile cu populaţia locală traco-getică.

În secolele VI - IV î. Hr., oraşul Tomis a rămas încă în stadiu incipient de dezvoltare, fiind dominat de oraşele vecine. La mijlocul secolului al IV-lea î. Hr., Callatis-ul era în plină dezvoltare. În acea perioadă a emis primele sale monede de argint cu valoare de drahme, care redau pe avers capul lui Heracles, iar pe revers, armele eroului, arcul în teacă şi măciuca, la care se adaugă spicul de grîu. De asemenea, s-au ridicat edificii publice şi monumente de artă importante, iar din atelierele ceramice a ieşit o mare cantitate şi varietate de statuete de lut ars, colorate, de un nivel artistic remarcabil. Ca şi Histria, şi Callatis-ul s-a transformat într-un important centru de producţie.

În cursul secolului al III-lea î. Hr., a început şi ridicarea oraşului Tomis, care, în acea perioadă, a bătut primele sale monede, toate emisiuni din bronz. În cursul secolului al II-lea î. Hr., dezvoltarea Tomisului a luat un mare avînt.

„Legat de consecinţele raporturilor greci - băştinaşi, putem afirma că acestea au contribuit la o accelerare a ritmului de dezvoltare a societăţii locale. Aceste relaţii au avut un caracter reciproc, nivelul de dezvoltare al celor trei oraşe - Histria, Tomis, Callatis -, fiind condiţionat, în mare măsură, de raporturile cu populaţia băştinaşă”, a concluzionat Cecilia Paşca, muzeograf în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie.

Taguri articol


Ştiri recomandate

Pagina a fost generata in 0.1461 secunde