Iată programul slujbelor din Ajun și de Bobotează, dar și de Sf. Ion!

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Iată programul slujbelor din Ajun și de Bobotează, dar și de Sf. Ion!
Religie 03 Ianuarie 2017 / 17:08 1145 accesări 2 comentarii

Arhiepiscopia Tomisului a anunțat programul IPS Teodosie în Ajun și de Bobotează, 5 și, respectiv, 6 ianuarie. Astfel:

Ajunul Bobotezei - joi, 5 ianuarie 2017:

- ora 5.30, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța;

- ora 7.30, Arhiepiscopul Tomisului va oficia slujba de Sfinţire Mare a apei, slujbă identică cu cea oficiată în ziua de Bobotează. Apa sfințită va fi îmbuteliată, pe parcursul zilei, în 170.000 de PET-uri ce vor fi pregătite pentru credincioşii constănţeni;

- ora 11.00, ierarhul Tomisului va fi prezent la Penitenciarul Poarta Albă, unde va oferi angajaților și deținuților sticluțe cu agheasmă și va rosti un cuvânt de învățătură;

- ora 13.00, Arhiepiscopul Tomisului va poposi la schitul „Prodromița”, situat lângă localitatea Hârșova, ce are ca hram secundar „Botezul Domnului”. De aici, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu preoții și credincioșii, va merge în procesiune la malul Dunării, în zona Căpităniei Hârșova, unde va fi săvârșită slujba de Sfinţire Mare a apei. Apoi, ierarhul va arunca 3 cruci în apa Dunării, ce vor fi recuperate de către tineri curajoși.

Botezul Domnului - vineri, 6 ianuarie:

- ora 8.45, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Constanța;

- ora 11.00, de la Catedrală se va porni în tradiționala Procesiune de Bobotează până în Portul Turistic Tomis;

- ora 11.45, în Portul Turistic Tomis, ierarhul Tomisului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, va oficia slujba de Sfințire Mare a apei. La sfârșitul acesteia, arhiepiscopul va arunca 3 cruci în apele mării, ce simbolizează Arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului;

- ora 15.00, Arhiepiscopul Tomisului va oficia slujba de Sfințire Mare a apei la debarcaderul din localitatea Ovidiu;

- ora 17.00, IPS Teodosie va oficia slujba Vecerniei la biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Constanța, situată în zona Pod Butelii, care-și serbează hramul a doua zi.

Praznicul Botezului Domnului

Biserica Ortodoxă prăznuieşte pe 6 ianuarie Botezul Domnului nostru Iisus Hristos sau Boboteaza. Numită teologic şi Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, sărbătoarea ne aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a venit la râul Iordan şi a fost botezat de către Sfântul Ioan Botezătorul. În acel moment s-a auzit din cer glasul lui Dumnezeu-Tatăl, care a mărturisit despre Hristos că este Fiul lui Dumnezeu, iar Duhul Sfânt S-a pogorât peste El în chipul unui porumbel. Totodată, şi Sfântul Ioan Botezătorul a mărturisit despre Iisus că este Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii. Astfel, din acel moment, Iisus se arată lumii ca fiind Mesia, Mântuitorul, Cel profeţit şi aşteptat de către poporul Israel. Primele menţiuni despre această sărbătoare apar înainte de secolul III, iar atestarea documentară s-a făcut de către Clement Alexandrinul, în lucrarea „Stromata I”, dar şi în „Constituţiile Apostolice”, unde Boboteaza este menţionată alături de Naşterea şi Învierea Domnului. Marii cuvântători ai secolelor IV-V ne-au lăsat predici celebre la Bobotează, iar pe la anul 400 sărbătoarea era ţinută cu mare fast, în această zi fiind interzise reprezentaţiile artistice. Mai târziu, Biserica obişnuia ca Botezul catehumenilor să se facă în ziua de Bobotează, fapt ce a atribuit sărbătorii şi denumirea de luminare sau sărbătoarea luminilor.

Rânduiala bisericească prevede ca în această zi preoţii să meargă pe malul unei ape şi să oficieze slujba sfinţirii mari a apei. Totodată, pentru a sublinia prezenţa Sfintei Treimi în apa Iordanului, preoţii aruncă, după slujbă, trei cruci în apă.

Slujba Aghesmei Mari

Inițial, slujba Aghesmei Mari se făcea în Ierusalim, unde se păstra amintirea Botezului Mântuitorului. De aici s-a răspândit în Antiohia, Constantinopol și Asia Mică. Vorbind despre importanța Bobotezei, Sf. Simeon al Tesalonicului apreciază că, în această zi, nu se face doar reînnoirea Botezului Domnului, ci și a Harului primit de fiecare dintre noi la Botez. Slujba Aghesmei Mari este mai dezvoltată şi mai solemnă decât la Agheasma mică, iar cântările şi rugăciunile din cursul ei pomenesc şi proslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în apele Iordanului. Elementul central este o mare şi frumoasă rugăciune de sfinţire a apei, adresată Sfintei Treimi („Treime mai presus de fire...”), alcătuire a Patriarhului Sofronie al Ierusalimului, pe la anii 634 - 638. Rugăciunea conţine o dublă invocare întreită a Duhului Sfânt (de 2 ori câte 3), pentru a se sfinţi apa. În acest fel preînchipuim coborârea în Iordan a celor două firi ale Mântuitorului (Dumnezeu și Om), precum şi arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului. La finalul slujbei, preotul slujitor afundă de trei ori crucea şi busuiocul în apă, cântând troparul praznicului: „În Iordan botezându-te Tu Doamne ...”.

Agheasma Mare (Apa sfințită de Bobotează)

Termenul „agheasmă” înseamnă atât lucrarea de sfinţire a apei, cât şi însăşi apa sfinţită. Agheasma de la Bobotează este denumită Mare deoarece are o putere deosebită. Efectele sunt arătate chiar de textul rugăciunii:

„Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Că toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă...”.

De aceea, Agheasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust ca şi atunci când a fost scoasă din izvor, fapt pe care îl remarcă, din vechime, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti.

În casele credincioşilor, Agheasma se păstrează la loc de cinste, în sticle curate. Se poate bea pe nemâncate în fiecare zi, până pe 14 ianuarie, când este Odovania praznicului Bobotezei. Ea se mai poate bea în zile de post mai aspru sau la unele sărbători, cu binecuvântarea preotului duhovnic, după Spovedanie. Anafura se ia după Agheasma Mare.

Soborul Sfântului Ioan Botezătorul - sâmbătă, 7 ianuarie

Începând cu ora 9.00, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din localitatea Techirghiol (str. Plantelor nr. 3, lângă Grădinița nr. 2), care-și serbează hramul. Biserica a rânduit ca a doua zi după Botezul Domnului să fie cinstit soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Mântuitorul în apele Iordanului. Sf. Ioan Botezătorul este cel mai mare Proroc al Vechiului Testament și Înaintemergător al Domnului, pentru că a anunțat venirea lui Mesia, pregătind poporul să-L întâmpine.

Taguri articol

2 comentarii

un enorias 20:55:54 / 03 Ianuarie 2017
TEODOSIE LA PUSCARIE!!

TEODOSIE LA PUSCARIE.... A FURAT SI A TRECUT BUNURILE PE NUMELE FAMILEI LUI. UN HOT, UN PUNGAS.... PROSTI SA FIE AIA CARE SE DUC SA ASISTE LA O SLUJBA TINUTA DE EL. SA LASE PE ALTII CARE AU VOCATIE SI CARE SUNT CINSTITI.... APROPO, CATA LUME A DAT DRUMUL LA PREOTI DE SARBATORI?? F PUTINI... ASTA DIN CAUZA PREOTILOR CORUPTI. NU AM VAZUT SA FACA ACTIUNI UMANIATARE.... EI SE OCUPA CU COMERT , VAND TOT CE POT... .BANII SA IASA SA II BAGE IN BUZUNARE... RUSINE ARHIEPISCOPIEI CARE IL SUSTINE PE TEODOSIE CORUPTUL.

Diaconu Denea 11:06:24 / 04 Ianuarie 2017
”Iată” prorocirea - program

Credincioșenia ni se va arăta în splendoarea ei divină: sfinția Lui (cu soboru !) s-aruncă-n marea-nspumată de duhovnicul crivăț al boboteniei să salveze, să mântuie crucile de păcatul cel drăcesc al uscăciunii uscatului din eparhie. ! Sfânția Prea îl aghezmuie cu 170 000 sfinte PET-uri cu antet, cu harul hidrant al cisternelor, precum (mai an !) biblicul șeptel cu bovine, cabaline, asine trăgând butoaiele pe faleza contemporană di la Cazinou, Aliluia ! Spre mântuirea, salvarea sufletelor imbalsamate in odajdii aurate, mantii purpurate la masinuțe cu palat episcopit și bisericici, bisericele la trotuare, cu salarii de la bugetul statului român păcătos, spre sfântul comerț cu vin ”liturgic și bisericesc” din terenurile sfintei ferme comuniste defrișate arhiepiscopit, alte și alte terenuri cu SPA duhovnic și mânăstirici... ! Amin !

Adaugă comentariul tău

NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.

Ştiri recomandate

Pagina a fost generata in 0.2924 secunde