Interceptările din dosarul „Polaris“, respinse ca abuzive?

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Interceptările din dosarul „Polaris“, respinse ca abuzive?

Justiție 27 Mai 2016 / 08:18 5589 accesări

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) îi obligă pe procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) să le pună la dispoziție toate informațiile privitoare la interceptările care au stat la baza acuzațiilor formulate în dosarul „Polaris”. Decizia a fost luată, joi, 26 mai, la cererea avocaților omului de afaceri Sorin Strutinsky și ai fostului primar al Constanței Radu Mazăre, după ce procurorii s-au eschivat să raporteze instanței aceste date pe care, de altfel, judecătorii ÎCCJ le-au solicitat încă de acum trei săptămâni. Amintim că, la începutul lunii mai, magistrații Curții Supreme au cerut DNA să declasifice înregistrările depuse ca probe în dosarul „Polaris”, adică să depună la dosar mandatele de interceptare și să precizeze suportul tehnic folosit pentru această operațiune. Potrivit avocatului Marius Mocanu, apărătorul omului de afaceri Sorin Strutinsky, aceste informații sunt deosebit de importante pentru că, în cazul în care se dovedește că interceptările au fost realizate cu aparatură de la Serviciul Român de Informații (SRI), aceste dovezi ar putea fi respinse. Asta în contextul în care, de curând, Curtea Constituțională a României a decis că înregistrările realizate de SRI, depuse în dosare penale care nu au legătură cu problemele de siguranță națională, nu respectă Legea Fundamentală. Prin urmare, dacă se dovedește că interceptările din dosarul „Polaris” sunt realizate folosind infrastructura SRI, probele ar putea fi anulate. DNA a răspuns primei solicitări a instanței, însă în rapoartele predate au omis să precizeze mai multe detalii. De aceea, la cererea avocaților, ÎCCJ a decis, joi, să revină cu o adresă către DNA, în care solicită ca procurorii să specifice clar în baza căror ordonanțe au efectuat interceptările, cine a emis acele documente și cine a efectuat înregistrările.

Iată decizia instanței:

„Admite cererea formulată de contestatorii inculpați Mazăre Radu Ștefan și Strutinsky Sorin Gabriel și revine cu adresă la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție - Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție în vederea indicării pentru fiecare dintre încheierile pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți în cursul urmăririi penale, prin care au fost încuviințate măsuri de supraveghere tehnică, a ordonanțelor de delegare privind punerea în executare de către lucrătorii de poliție judiciară din cadrul D.N.A.- Serviciul Tehnic, urmând a se face precizarea, totodată, dacă beneficiarii secundari au calitatea de organe de urmărire penală și dacă nu, în ce temei legal au fost desemnați beneficiari secundari și care sunt activitățile pe care le-au desfășurat efectiv în această calitate. Revine cu adresă către Compartimentul Documente Clasificate din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și solicită să se efectueze demersuri pentru declasificarea mandatului de siguranță națională în cazul numitului Paszkany Arpad și a încheierii care a stat la baza emiterii acestui mandat precum și pentru declasificarea încheierii în baza căreia a fost emis mandatul, cu mențiunea că probele aflate la dosarul cauzei au fost obținute în baza mandatului”.

Citește și:

Procurorii trebuie să dea explicații despre interceptările din dosarul „Polaris”



12