Iranul nu poate fi împiedicat să folosească tehnologie nucleară

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Franţa este pregătită să reia dialogul cu Iranul în privinţa programului nuclear iranian, fără însă a renunţa la solicitarea suspendării acestor activităţi controversate, a anunţat, marţi, ministrul francez al Afacerilor Externe, Philippe Douste-Blazy. Iranul refuză să îşi suspende activităţile de îmbogăţire a uraniului, aşa cum solicită Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, dar se declară de acord cu negocieri serioase la nivel ministerial, împreună cu marile puteri, Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa şi Germania.

Iranul nu poate fi împiedicat să folosească tehnologie nucleară

Externe 30 August 2006 / 00:00 854 accesări

Preşedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, a propus, marţi, organizarea unei dezbateri televizate cu omologul său american, George W. Bush, în cursul căreia să fie discutate problemele globale. Totodată, preşedintele iranian, Mahmud Ahmadineajad, a declarat, marţi, cu două zile înaintea expirării termenului-limită impus de Naţiunile Unite pentru suspendarea îmbogăţirii uraniului, că nimeni nu poate împiedica Iranul să folosească tehnologie nucleară în scopuri paşnice. "Energia nucleară paşnică este dreptul naţiunii iraniene. Iranul a ales această cale în baza reglementărilor internaţionale, vrea să o folosească şi nimeni nu ne poate opri", a spus Mahmud Ahmadineajd, într-o conferinţă de presă. Acesta a adăugat că răspunsul Iranului la oferta internaţională a stabilit un cadru de discuţii, oferind "o oportunitate excepţională" pentru rezolvarea disputei nucleare.

Iranul vrea extirparea "rădăcinii tensiunilor" din Orientul Mijlociu, a declarat preşedintele iranian, care apreciase, anul trecut, că Israelul reprezintă "o tumoare". "Poziţia noastră privind Orientul Mijlociu este clară, vrem ca rădăcina tensiunilor să fie extirpată. În aceşti 60 de ani, care a fost rădăcina masacrelor, crimelor şi conflictelor?", a întrebat Ahmadinejad, referindu-se la momentul creării statului Israel, în anul 1948. Pe de altă parte, preşedintele iranian a afirmat, într-o scrisoare adresată, în luna iulie, cancelarului german, Angela Merkel şi publicată luni, că Holocaustul a fost utilizat drept "pretext" pentru a pune Germania într-o situaţie stînjenitoare. În scrisoare, Mahmud Ahmadinejad subliniază că "germanii, popoarele din Orientul Mijlociu şi întreaga umanitate suferă din cauza Holocaustului şi statele care au ieşit învingătoare în urma conflictului, în special Marea Britanie, ar trebui să îi găzduiască supravieţuitorii Holocaustului pe teritoriul propriu". Preşedintele iranian a mai denunţat şi "influenţa sionistă din economie, mass-media, centrele de putere, care pune în pericol interesele popoarelor europene".

Statele Unite, capabile să conducă un alt război

Administraţia americană, aflată într-o dispută diplomatică serioasă cu Iranul, din cauza programului nuclear al regimului de la Teheran, îi va permite fostului preşedinte Mohammad Khatami să viziteze Washingtonul, săptămîna viitoare. Mohammad Khatami, al cărui Guvern reformist a fost înlocuit la putere de cel al actualului preşedinte conservator Mahmud Ahmadinejad, a cerut viză pentru Statele Unite, unde intenţionează să susţină, la 7 septembrie, la Washington, un discurs privind reconcilierea. Însă, oficialii americani nu intenţionează să aibă întrevederi cu Khatami în timpul vizitei acestuia la Washington. Mohammad Khatami va deveni astfel cea mai influentă personalitate iraniană ce vizitează capitala federală americană după suspendarea relaţiilor dintre cele două ţări după Revoluţia Islamică din 1979 şi criza ostaticilor, în cursul căreia 52 de cetăţeni americani au fost ţinuţi ostatici timp de 444 de zile în ambasada americană de la Teheran. Statele Unite au impus restricţii pentru toţi cetăţenii iranieni care vor să viziteze ţara, cu excepţia diplomaţilor iranieni de la Naţiunile Unite, ce pot călători într-o zonă foarte restrînsă.

Statele Unite sînt capabile să conducă un alt război, chiar dacă armata americană este în prezent foarte solicitată în Irak şi Afganistan, a declarat secretarul american al Apărării, Donald Rumsfeld. Circa 138.000 de militari americani se află în prezent în Irak şi peste 20.000 în Afganistan. Aceste disclocări de trupe, care au început în 2001 pentru Afganistan şi în 2003 în cazul Irakului, solicită prea mult armata terestră a Statelor Unite, ce are dificultăţi în asigurarea rotaţiei cadrelor militare.



12