Produsele lactate cotate ca fiind „originale”, adică cele provenite direct din putineii, ulcelele, stupii şi curţile ţăranilor români au reprezentat un profit de 500 de milioane de euro, adică aproape 40% din piaţa lactatelor din România anului 2006, piaţă cotată la 1,3 miliarde euro. Această situaţie va lua sfîrşit căci, potrivit unui ordin emis de Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), micii producători mai au voie să-şi vîndă produsele primare (lapte, brînză, ouă, carne de pasăre sau miere) timp de şase luni (în urma derogării măsurii care trebuia să intre în vigoare la data de 18 ianuarie a.c.). După expirarea acestei perioade, unica posibilitate este aceea de a face comerţ la nivel regional, noua legislaţie fiind foarte fermă în privinţa statutului producătorilor şi a drepturilor acestora, care trebuie să fie egale. Astfel, ţăranii sînt puşi în situaţia de a concura cu marii producători, patru la număr pe piaţa actuală. În prezent, consumul de lapte şi produse lactate din România este de 120-150 l/locuitor/an, jumătate din media europeană, înregistrîndu-se diferenţe destul de mari între mediul urban şi cel rural. În ceea ce priveşte cererea de produse lactate de pe piaţa din România, o evoluţie remarcabilă s-a constatat la iaurturile cu fructe. Dacă pînă în anul 2000 acest produs nu a avut mare succes, după această dată s-a înregistrat o creştere constantă de 10%-12% în fiecare an. Laptele de consum deţine, în continuare, cea mai mare pondere în preferinţele consumatorului roman, un studiu de piaţă subliniind faptul că, în mediul urban, românii preferă să cumpere laptele în ambalaje cartonate.