Guvernul României participă activ la prelungirea bolii lui Calache în cazul aplicării legii falimentului personal. Conceptul intrării persoanelor fizice în imposibilitate de plată este utilizat pe larg în numeroase state comunitare, el funcționând ca o plasă de siguranță împotriva abuzurilor creditorilor pentru cei care, din varii motive, ajung să nu mai poată achita obligațiile financiare asumate. Primele piedici împotriva legii falimentului personal au fost ridicate de FMI, pe vremea în care România avea un acord cu instituția financiară. Culmea, în timp ce FMI le interzicea românilor protecția împotriva abuzurilor bancherilor, recomanda falimentul personal statului vecin - Ungaria, calificându-l drept singura soluție de rezolvare a crizei creditelor neperformante. Acum, România nu mai este în subordinea FMI, dar asta nu înseamnă că drumul legii a fost deschis. Rolul lui Gică Contra a fost preluat de Guvern. Culmea, România are o lege a insolvenței persoanelor fizice, care a fost publicată în „Monitorul Oficial“ în 26 iunie. Actul normativ ar fi trebuit să intre în vigoare pe 26 decembrie, dar Guvernul a găsit o "soluție": aplicarea legii a fost amânată până în decembrie 2016, printr-o ordonanță a Executivului adoptată miercuri.

Reamintim că românii sunt singurii europeni care nu au niciun fel de protecție împotriva creditorilor. Firmele au, statul are, doar contribuabilii n-au. Legea în cauză se adresează debitorilor de bună-credință, cu datorii de peste 90 de zile la furnizorii de utilități sau la băncile comerciale. Dacă situația lor financiară nu este compromisă iremediabil de datorii, oamenii pot cere deschiderea procedurii de insolvență și intrarea într-un plan personal de reorganizare. Unde-i problema? Din punctul de vedere al bancherilor, e trist, că pierd un sclav și dreptul de a-l lichida obligat-forțat. Dacă mai vine și darea în plată, vor fi obligați să... Dumnezeule!... să joace 100% corect.