„Masa caldă în şcoli“, doar pe hârtie?! Normele de aplicare, publicate cu întârziere

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
După ce au trecut 5 luni de la începerea anului școlar „Masa caldă în şcoli“, doar pe hârtie?! Normele de aplicare, publicate cu întârziere
Educație 12 Februarie 2019 / 16:01 1842 accesări 0 comentarii

Monitorul Oficial a publicat normele de aplicare ale programului „Masa caldă în şcoli“, după ce au trecut 5 luni de la începerea anului școlar. Urmează procedurile de licitaţie şi achiziţie, proceduri care ar putea întârzia şi ele mai mult de două luni împlementarea programului. Sunt doar 50 de școli implicate în Programul „Masa caldă în şcoli“ în școli. Este tot un proiect pilot, deși este pentru al treilea an la rând când se aprobă derularea lui, iar conform uzanțelor, pilotarea ar fi trebuit să dureze maximum doi ani. Pentru că, potrivit notei de fundamentare, s-a dovedit că în școlile în care a fost aplicat, după primul an de pilotare, rata abandonului școlar a scăzut mult. "Dacă anterior implementării programului în anul şcolar 2016 – 2017 s-a înregistrat o rată a abandonului şcolar de 6,1%, în urma derulării programului-pilot, aceasta a scăzut la 4,3%, ajungând ca la finele anului şcolar 2017 – 2018 să fie de 1,3%", potrivit documentului oficial.

CARE SUNT REGULILE PENTRU MASA CALDĂ ÎN ȘCOLI

Mâncarea trebuie să respecte un set de principii, potrivit Normelor de aplicare.

1. Nu se adaugă aditivi alimentari, conservanţi sau orice alt tip de potenţiatori de arome şi gust în cazul mâncărurilor calde, preparate la nivelul cantinelor din incinta unităţilor de învăţământ sau la nivelul unităţilor de tip catering şi care urmează a fi servite preşcolarilor şi elevilor; de asemenea, produsele de origine animală sau nonanimală din care se prepară aceste mâncăruri nu trebuie să conţină aditivi sau alte substanţe acceptate peste limitele stabilite de legislaţia în vigoare.

2. Uleiul necesar preparării se utilizează o singură dată, fiind un ulei de calitate superioară.

3. Ceapa pregătită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjește ci se înăbușă cu apă.

4. Sarea iodată utilizată nu trebuie să conțină antiaglomeranți sau orice alt aditiv.

5. Evitarea asocierii alimentelor din aceeași grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiți; la masa de prânz nu se vor servi felul 1 și felul 2 preponderente cu glucide – cereale, ca de exemplu, supa cu găluște și friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din legume);

6. Evitarea mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinație produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot);

7. Nu se vor permite mâncărurile gen tocături prăjite. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor și nu ca ochiuri românești sau prăjite;

8. Se recomandă îmbogățirea rației în vitamine și săruri minerale prin folosire de salate din crudități și adăugare de legume-frunze în supe și ciorbe;

9. Interdicția folosirii cremelor cu ouă și frișcă, a maionezelor, indiferent de anotimp, precum și a ouălor fierte (nesecționate după fierbere).

10. Mâncarea livrată trebuie gătită în dimineața zilei în care se servește, păstrându-se în condiții sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și în condiții igienico-sanitare și la temperaturi corespunzătoare, conform legislației în vigoare.

11.Unitățile de învățământ în care se desfășoară programul au obligativitatea de a păstra 48 de ore probe din alimentele servite copiilor, conform legislației în vigoare.

Loading...

Adaugă comentariul tău





NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.



Ştiri recomandate

Pagina a fost generata in 0.3437 secunde