Măsuri dure privind consiliile locale și județene în Codul Administrativ

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Proiect MDRAP Măsuri dure privind consiliile locale și județene în Codul Administrativ
Administrație 10 Iunie 2019 / 17:35 1676 accesări 0 comentarii

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Vasile-Daniel Suciu, a prezentat luni principalele prevederi ale proiectului Codului administrativ şi a pledat pentru adoptarea lui prin ordonanţă de urgenţă, adăugând că acesta este susţinut de către primari de toate culorile politice. Printre multele prevederi amintim: mandatele consilierilor locali judeţeni vor fi validate de către instanţele de judecată; consiliul local sau cel judeţean se vor dizolva în cazul în care nu se întrunesc timp de patru luni consecutiv sau nu adoptă nicio hotărâre în cadrul a trei şedinţe, pe parcursul a patru luni. De asemenea, mandatul de consilier local va înceta în cazul lipsei nemotivate de la trei întruniri ale consiliului.

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Vasile-Daniel Suciu, a prezentat luni principalele prevederi ale proiectului Codului administrativ şi a pledat pentru adoptarea lui prin ordonanţă de urgenţă, adăugând că acesta este susţinut de către primari de toate culorile politice, arată agerpres.ro. "În toate discuţiile, necesitatea şi susţinerea Codului administrativ a venit de la primari din toate partidele politice. Cei pe care îi vedeţi aici susţin adoptarea Codului administrativ prin ordonanţă de urgenţă, pentru că nu mai putem aştepta. Nu mai avem voie, ca Guvern, ca stat, să nu ne facem temele vizavi de noua programare a bugetului UE pe următorul exerciţiu financiar", a precizat el, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul ministerului.

Suciu a prezentat şi principalele modificări, în raport cu actul normativ adoptat de către Parlament şi declarat ulterior neconstituţional de către CCR. "Proiectul de ordonanţă de urgenţă este supus procesului de transparenţă decizională. A fost supus dezbaterii în cadrul Comisiei de dialog social în data de 31 mai şi a fost amânată decizia pentru şedinţa de mâine (n.r. - marţi). A fost avizat de un număr de 25 de ministere şi suntem în plin proces de răspuns la toate observaţiile care au fost făcute de către toţi cei interesaţi. Faţă de varianta care a ieşit din Parlamentul României, tot ceea ce înseamnă reglementarea şi transformarea instituţiilor publice deconcentrate, a şefilor deconcentratelor în manageri a fost scoasă din Codul administrativ. De asemenea, tot ce înseamnă regimul incompatibilităţilor a fost scos din Codul administrativ. A fost scoasă şi prevederea care făcea arhitecţii-şefi personal contractual. Există astăzi încă o discuţie dacă prefectul va fi sau nu funcţie de demnitate publică sau înalt funcţionar public, cum este acum. Şi fac menţiunea că, în discuţiile cu Comisia Europeană, aceasta şi-a dat acordul pentru transformarea funcţiei de prefect în funcţie de demnitate publică", a explicat Suciu.

Viceprim-ministrul a mai precizat că proiectul vizează: introducerea concursului naţional, ca metodă de recrutare a funcţionarilor publici, la nivelul administraţiei publice centrale, precum şi instituirea sistemului naţional de evidenţă a ocupării în sectorul public (care, conform măsurilor agreate cu reprezentanţii Comisiei Europene, trebuia reglementat şi operaţionalizat până la finalul semestrului II al anului 2018).

El a menţionat că proiectul Codului administrativ păstrează prevederile referitoare la indemnizaţia la limită de vârstă pentru aleşii locali. "Am văzut suficient de multe păreri spuse în spaţiul public vizavi de faptul că permitem persoanelor care au fost condamnate să ocupe funcţii publice. Greşit! Aceste prevederi legale sunt şi azi în legislaţia românească. Doar le-am preluat. În lipsa unei interdicţii în Constituţie - noi dacă introducem o interdicţie încălcăm Constituţia. Am văzut suficient de multe vizavi de minorităţi. Nu este absolut nimic în plus vizavi de ceea ce există azi în legislaţia românească, acel prag de 20%", a spus el. Prin cod se instituie majoritatea absolută (jumătate plus unu din numărul consilierilor în funcţie) inclusiv pentru hotărârile privind administrarea patrimoniului, cu excepţia hotărârilor privind înstrăinarea dreptului de proprietate (unde e nevoie de majoritate calificată de două treimi din numărul consilierilor).

Conform lui Suciu, atestarea inventarului bunurilor din domeniul public al unităţilor administrativ teritoriale se va realiza în "termene şi etape clare, nu cum este acum, prin hotărâre de consiliu judeţean sau consiliu local, pe baza punctului de vedere al MDRAP, şi nu pe baza unei hotărâri de Guvern". În acest sens, el a adăugat că în prezent, pentru ca o autoritate publică să obţină atestarea domeniului public pentru un obiectiv specific, sunt necesare aproximativ 7-8 luni. "Vă reamintesc că atestarea domeniului public este condiţie esenţială pentru ca toate autorităţile locale să depună proiecte, inclusiv pe fonduri europene. Şi suntem într-un mare blocaj. Cred că avem depuse 145 de solicitări de atestare a domeniului public de la începutul anului 2019, dintre care doar 8 au fost aprobate şi 69 sunt în lucru, tocmai pentru că nu putem să facem faţă pe actuala procedură administrativă la acest subiect", a menţionat Suciu.

Totodată, în proiect este reglementat un termen de cinci zile în care prim-ministrul propune preşedintelui României o persoană pentru a fi numită în funcţia de membru al Guvernului, precum şi un termen de zece zile în care preşedintele trebuie să numească persoana în funcţie sau să motiveze refuzul numirii, pe motive de legalitate sau de oportunitate.

Mandatele consilierilor locali judeţeni vor fi validate de către instanţele de judecată

O altă modificare este că mandatele consilierilor locali judeţeni vor fi validate de către instanţele de judecată, nu de către comisiile de validare. "S-a întâmplat în numeroase cazuri că, într-un consiliu local, sensibil egal, cu o majoritate de un membru, consilierii de la putere nu votau validarea unui consilier din opoziţie şi se bloca funcţionarea consiliului local pe motive pur politice", a explicat el.

În ce condiţii se dizolvă consiliul local sau cel judeţean

Consiliul local sau cel judeţean se vor dizolva în cazul în care nu se întrunesc timp de patru luni consecutiv sau nu adoptă nicio hotărâre în cadrul a trei şedinţe, pe parcursul a patru luni. Mandatul de consilier local va înceta în cazul lipsei nemotivate de la trei întruniri ale consiliului.

Suciu a mai precizat că a fost reglementată o procedură cadru pentru desfăşurarea licitaţiei publice şi a fost modificată modalitatea de defalcare a redevenţelor obţinute prin concesionare din activităţi de exploatare a resurselor la suprafaţă ale statului. Astfel, 40% din valoarea redevenţelor va merge la bugetul local al judeţului de pe raza căruia există activitate de exploatare, 40% din această valoare va rămâne la bugetul comunei oraşului sau municipiului, iar 20% merge la bugetul de stat.

Primari de toate culorile politice susţin proiectul

Viceprim-ministrul a menţionat că proiectul înglobează 17 acte normative care guvernează administraţia publică locală, având 637 de articole, 6 anexe şi 280 de pagini. Suciu a contrazis acuzaţiile aduse în spaţiul public privind "lipsa de transparenţă" în ceea ce priveşte dezbaterea Codului administrativ, menţionând că primele demersuri în vederea adoptării acestuia au fost făcute în urmă cu 15 ani. El a adăugat că în ultimele trei luni a avut întâlniri în 32 de judeţe cu primari "de toate culorile politice" şi că proiectul este susţinut, în forma supusă transparenţei decizionale, de către toate structurile asociative din administraţia publică locală, exemplificând în acest sens Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Comunelor din România şi Asociaţia Municipiilor din România. "Anul trecut a fost o iniţiativă legislativă privind Codul administrativ, care a fost înregistrată la Senat. Guvernul a avizat favorabil acest proiect pe 2 martie 2018. În perioada februarie - martie 2018, reprezentanţii ministerului au participat la toate comisiile de specialitate, unde a fost dezbătută această propunere. În 18 aprilie, la nivelul Parlamentului, a fost constituită Comisia specială comună pentru elaborarea Codului administrativ, alcătuită din reprezentanţi ai tuturor grupurilor parlamentare. Legea privind Codul administrativ a fost adoptată de Senat în 11 iunie 2018, cu 85 de voturi 'pentru', 21 'împotrivă' şi 11 abţineri, şi de Camera Deputaţilor la 9 iulie 2018 cu 175 de voturi 'pentru', 33 'împotrivă' şi 15 abţineri. Au fost depuse două sesizări de neconstituţionalitate şi CCR s-a pronunţat prin decizia nr. 681/2018, în sensul declarării neconstituţionalităţii legii, din perspectiva viciilor pe aspecte de procedură, care au vizat nerespectarea principiului bicameralismului. În esenţă, au fost adoptate amendamente de către Camera Deputaţilor, care erau de competenţa Senatului. Şi invers", a precizat el.

Loading...

Adaugă comentariul tău





NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.

Ştiri recomandate

Pagina a fost generata in 0.1711 secunde