Medicii din Spitalul Clinic de Urgenţă, la mila colegilor plecaţi în străinătate

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Medicii din Spitalul Clinic de Urgenţă, la mila colegilor plecaţi în străinătate

Eveniment 24 Mai 2006 / 00:00 7495 accesări

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă este "un mamut în care s-a investit prea mult", afirma ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, orbit probabil de rapoartele prezentate de directorii unităţilor sanitare. Din păcate, teoria sa este contrazisă zilnic de realitatea crudă în care pacienţii şi medicii sînt nevoiţi să trăiască. Un medic de origine română care trăieşte şi profesează în Austria a rămas stupefiat de condiţiile şi materialele pe care specialiştii din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă sînt nevoiţi să le folosească şi a spus că cei care ţin frîiele Sănătăţii nu investesc îndeajuns în domeniul sanitar. Medicul a plecat cu un gust amar după ce a văzut că medicina este practicată în ţara sa de baştină la fel ca la începutul secolului al XX-lea.

În urmă cu aprox. o săptămînă ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu declara într-o conferinţă care a avut loc la Constanţa că Spitalul Clinc Judeţean de Urgenţă este "un mamut" în care s-a investit prea mult. Părerea celor care sînt internaţi, dar şi a celor care lucrează în cadrul acestei unităţi spitaliceşti este unanimă: spitalul se află într-o stare critică în ceea ce priveşte curăţenia şi dotarea. Aceeaşi părere a avut-o şi medicul Mircea Ardelean care lucrează de 13 ani într-o clinică de chirurgie pediatrică din Salzburg, Austria. Acesta a venit la Constanţa la invitaţia prietenului şi fostului coleg de facultate, dr. Constantin Tica, şeful Clinicii de Chirurgie Pediatrică din cadrul Spitalului Clinic Judeţean Constanţa. Cei doi medici au operat timp de două zile cinci copii care suferă de malformaţii congenitale rectale şi ale aparatului urinar. "Aceste cazuri sînt destul de frecvente, dar tratarea lor este dificilă. Am operat mai mulţi copii şi singur, dar cu dr. Ardelean reuşesc să fac un schimb de experienţă. Din păcate, există mulţi copii malformaţi pe care nu îi putem opera şi aceştia, dacă sînt băieţi, ajung de cele mai multe ori la suicid din cauza frustrării produse de lipsa organelor genitale, iar dacă sînt fete nu vor avea niciodată o viaţă normală", a declarat dr. Constantin Tica.

Cu aţă din Austria

Medicul de origine română stabilit în Austria nu se află pentru prima dată la spitalul constănţean, însă a declarat că nu îi vine să creadă că intervenţii chirurgicale dificile, precum cele efectuate în aceste două zile, pot fi făcute în condiţiile improprii din unitatea sanitară constănţeană. "În ceea ce îi priveşte pe medici nu am nimic să le reproşez, din contră, îi admir că pot opera în mizeria din secţie. Clădirea este foarte urîtă şi e foarte greu să lucrezi astfel. Mă mir de rezultate. Cei care se află la conducere nu înţeleg că neinvestind în materiale, aparatură şi dotări, se pierd mulţi bani şi timp", a declarat dr. Mircea Ardelean. Medicul stabilit în Austria consideră că utilizarea unor materiale mai ieftine, dar de calitate inferioară, duce la refacerea intervenţiilor chirurgicale, astfel medicii fiind nevoiţi să facă de două ori acelaşi lucru, în loc să execute o altă operaţie. Dacă ministrul Sănătăţii consideră că se investeşte mult prea mult în spitale, medicul Mircea Ardelean este de părere că în România nu se investeşte deloc în acest domeniu. "Ar fi bine dacă liderii şi-ar da seama de importanţa sistemului sanitar. În ceea ce priveşte hotelurile, barurile, restaurantele, magazinele, clădirile, România este la fel ca toate ţările din Europa, însă despre sănătate nu se poate spune acelaşi lucru", a declarat dr. Mircea Ardelean.

Medicii constănţeni au primit de la colegul lor de peste hotare cîteva lucruri care nu lipsesc din trusa nici unui chirurg şi anume fire pentru suturarea operaţiilor. Conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă a alocat Secţiei de Chirurgie şi Ortopedie pediatrică 12 cutii de fire de sustură, însă acestea sînt foarte groase, cadrele medicale numindu-le "aţă de cusut pantofii", deoarece nu poate fi folosită la intervenţii chirurgicale de mare acurateţe. Specialiştii spun că se văd nevoiţi să cumpere singuri firele necesare, dar că acestea sînt destul de scumpe, un singur fir costînd 60.000 de lei vechi, iar la o operaţie fiind nevoie de pînă la 12 fire. Din moment ce medicii constănţeni se văd în postura ingrată de a se bucura de ajutorul uni coleg de peste hotare care le aduce "ajutoare" ca să îşi poată face meseria, ne întrebăm cum poate ministrul economist să afirme că spitalele dispun de tot ceea ce au nevoie?



12
Pagina a fost generata in 0.209 secunde