A devenit o tradiţie ca fiecare început de an şcolar să fie precedat de mişcările de protest ale profesorilor. Atunci cînd nu sînt greve, şcolile româneşti se află în situaţia de a nu îndeplini condiţiile de acordare a autorizaţiilor de funcţionare, multe dintre acestea fiind dotate cu mobilier din perioada regimului comunist. După ani de-a rîndul în care au reclamat dezinteresul guvernanţilor faţă de soarta învăţămîntului, reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MedC) susţin că în urma rectificării bugetare, începînd de anul viitor, învăţămîntul românesc va avea alocat un buget de 6% din PIB, cei mai mulţi bani urmînd a fi investiţi în modificarea integrală a infrastructurii. Potrivit ministrului MEdC, Mihail Hărdău, pe lîngă cele 1.585 de şcoli unde s-au investit 33 de milioane de euro pentru refacerea instalaţiilor sanitare, alte unităţi de învăţămînt vor fi incluse în programe de reabilitare pînă în anul 2008, chiar dacă acest lucru înseamnă transformarea acestor instituţii în şantiere de lucru pe timpul sezonului rece. Pe de altă parte, rectificarea bugetară va însemna şi creşterea salariilor cadrelor didactice cu pînă la 60%. Mihail Hărdău a negat declaraţiile reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii privind focarele de infecţii din şcolile fără autorizaţie sanitară, susţinînd că pe parcursul ultimilor 16 ani nu s-a înregistrat nicio epidemie în instituţiile de învăţămînt. Ieşirea la rampă a ministrului Hărdău vine după ce autorităţile de sănătate publică au verificat, luna trecută, peste 13.000 de unităţi şcolare, inspectorii sanitari hotărînd, în majoritatea cazurilor, să nu acorde nici anul acesta avizul de funcţionare. Aşa cum era de aşteptat, cele mai multe neregului au fost depistate în mediul rural, mai ales că aproape jumătate dintre unităţile controlate nu au surse proprii de apă potabilă, grupuri sanitare şi funcţionează în clădiri improprii.