Platforma Monitorul prețurilor a avut circa 1,9 milioane de vizitatori unici în ziua în care a fost lansată, iar în a doua zi 360.000 de vizitatori. După un an, proiectul ar putea fi extins la nivelul întregii țări, urmând să fie incluse mai multe produse.

„În ziua în care a fost lansată platforma Monitorul Prețurilor a avut circa 1,9 milioane de vizitatori unici, iar în a doua zi 360.000. Este normal ca în prima zi să se înregistreze un vârf , toată lumea fiind curioasă să vadă despre ce este vorba. În plus, lansarea platformei a fost bine mediatizată”, a declarat Ciprian Iosep, preşedinte şi CEO GS1, partenerul Consiliului Concurenţei în proiectul Monitorului Preţurilor, responsabil de partea tehnică (baza de date).

Acesta a precizat că, fiind un proiect pilot, făcut pro bono, a avut unele probleme în ceea ce privește afișarea hărților din dreptul magazinelor. „Acestea au fost afișate la primele 25.000 de hituri (zona unde se dau cele mai multe click-uri), ulterior însă nu s-au mai afișat, deoarece Google dă gratuit doar 25.000 de hituri pe zi. Fiindcă a fost gândit ca un proiect pilot, nu ne-am așteptat ca site-ul să fie accesat de aproape două milioane de oameni într-o zi. Însă platforma a funcționat”, arată Ciprian Iosep.

Platforma www.monitorulpreturilor.info a fost lansată joi, 24 noiembrie, proiectul fiind realizat de Consiliul Concurenței în parteneriat cu Guvernul, prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC). A fost consultată și Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii, dar şi ONG-urile care se ocupă de protecţia consumatorilor. Astfel, toți cei interesați pot verifica online prețurile diferitelor produse, dar deocamdată numai în magazinele participante din București.

La acest proiect au participat voluntar Asociația GS1, compania de cercetare Nielsen, precum și principalii retaileri. Două companii, Mega Image și Selgros, deși participă la proiect, nu își fac publice prețurile pe această platformă. Lanțul Cora a refuzat să participe, în timp ce Auchan a anunțat că are o problemă de colectare a datelor.

Inițiatorii acestui proiect au precizat că portalul destinat monitorizării prețurilor de vânzare a unor categorii de alimente de bază are drept scop final informarea consumatorului în privința evoluției prețurilor, dar și sprijinirea reglării pieței prin stimularea liberei concurențe.

Astfel, o echipă comună de specialiști ai Consiliului Concurenței și Nielsen România au stabilit o listă preliminară de produse generice care pot fi considerate ca făcând parte din coșul zilnic. Fiecare lanț de retail participant la proiect alocă un număr stabilit de articole listate în magazinele proprii pentru fiecare produs generic. Acesta va fi un nomenclator cu 64 de categorii de produse (tip Categorie), deci 128 de produse (câte două pentru fiecare Tip Categorie, unul Cel Mai Ieftin, iar celalălt Cel Mai Bine Vândut – produs cu brand) în proiectul-pilot, cu posibilitatea de extindere, sau restrângere în viitor.

Monitorul Prețurilor pune la dispoziție date despre coșul zilnic cu valoarea cea mai mică, valorile fiind calculate pentru două tipuri de coș zilnic și magazinele care îl oferă, astfel: Coșul zilnic cu valoarea cea mai mică a produselor cele mai ieftine - este afișată valoarea cea mai mică a coșului și locațiile unde acesta se găsește. Calculul este făcut considerând prețurile produselor cele mai ieftine din respectiva categorie, transmise de magazine, și valorile cele mai apropiate de momentul căutării. Pentru coșul zilnic cu valoarea cea mai mică a produselor cu brand din fiecare categorie este afișată valoarea cea mai mică a coșului și locațiile unde acesta se găsește.

Calculul este făcut considerând prețurile produsului de marcă identificat ca fiind cel mai bine vândut din acea categorie, transmise de magazine și valorile cele mai apropiate de momentul căutării. Produsele cu brand au fost selectate, prin analiza datelor disponibile, de către compania de cercetare de piață AC Nielsen.

„Diferența între prețul produsului și prețul echivalat se referă la modul în care se pot compara două produse. De exemplu, la categoria făină un kilogram, Lidl are făina împachetată la 900 de grame. Deci, prețul la raft este pentru 900 de grame. Carrefour are făină trei nule la un kilogram. Și atunci noi, ca să putem compara făina de la Carrefour, care respectă titlul categoriei – făină la un kilogram, cu cea din Lidl, care este la 900 de grame, trebuie să calculăm cât costă kilogramul în Lidl. Prețul echivalat este prețul kilogramului din Lidl. Prețul echivalat nu va exista niciodată la raft. Este la fel ca acel preț pe kilogram care este trecut obligatoriu la raft sub orice produs care se vinde la 100 de grame”, a mai explicatCiprian Iosep.

Acesta a precizat că analiza de business urmează să fie realizată după ce se va face o evaluare și se constată gradul de interes al informațiilor furnizate de această platformă. „Vom avea istoricul accesărilor la trei luni, la șase luni și la un an. Noi avem un istoric al hiturilor pe diverse zone ale site-ului, dar trebuie să facem niște programe care să extragă informațiile și să facă niște statistici”, a afirmat reprezentantul GS1.

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a declarat cu prilejul lansării platformei, că după un an se va face o evaluare și, în funcție de rezultate, proiectul va fi extins la nivelul întregii țări, urmând să fie incluse mai multe produse.