Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a lansat un raport naţional care relevă faptul că, la mai bine de şapte ani trecuți de la împlinirea termenului limită, 22,3% dintre universităţile de stat „ignoră“ obligaţia de a adopta coduri ale drepturilor şi obligaţiilor studentului. „Concluziile raportului relevă faptul că, în continuare, există probleme majore, în primul rând prin prisma faptului că încă nu a fost adoptat un cod universitar al drepturilor şi obligaţiilor studentului în toate universităţile, iar în multe dintre cazuri, aceste documente sunt doar simple transcrieri, nefiind puse vreodată în practică. Acest fapt ilustrează implementarea deficitară a liniei de acţiune principale a Procesului Bologna, învăţământul centrat pe student“, se arată într-un comunicat de presă al ANOSR. Conform sursei citate, coduri universitare ale drepturilor şi obligaţiilor studentului ar fi trebuit adoptate prin hotărâre de Senat încă din 2012, potrivit Ordinului de Ministru nr. 3666/2012. „S-a constatat că la mai bine de şapte ani de la termenul limită pentru realizarea acestei acţiuni, 22,3% dintre universităţile de stat încă ignoră această obligaţie. Mai mult decât atât, în codurile universitare ce au fost adoptate până la data de 30 octombrie 2019, doar două drepturi şi patru obligaţii prevăzute în documentul naţional au fost preluate integral de către universităţi, în timp ce 14,3% dintre acestea au adoptat mai puţin de jumătate dintre prevederile CDOS", se explică în comunicat. Dintre universităţile care au un cod la nivel universitar, doar 26,2% au preluat integral toate drepturile şi obligaţiile din documentul naţional (Codul drepturilor şi obligaţiilor studentului - CDOS, cunoscut generic sub numele de Statutul Studentului), indică raportul ANOSR. Acesta prezintă şi starea de fapt a implementării CDOS în urma chestionării reprezentanţilor studenţilor. Conform studiului elaborat de ANOSR, deschiderea universităţilor spre colaborarea cu organizaţiile studenţeşti este permanentă în 56,5% dintre cazuri, iar în celelalte depinde de contextul activităţii. Totodată, potrivit respondenţilor, în 26,3% dintre cazuri există persoane cu funcţii politice care ocupă funcţii de conducere în universitate, „fapt ce relevă că obiectivul depolitizării învăţământului superior este departe de a fi atins“, se mai arată în comunicat.