Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat marţi, legat exploatarea de gaze naturale din Marea Neagră, că cel mai important lucru este ca producţia să fie folosită pentru reindustrializarea României, iar cel mai mare risc ar fi ca acestea doar să tranziteze ţara şi să ajute alte ţări în dezvoltare.

"Primul set de concluzii îl va trage comisia de Instrustrii - au cerut puncte de vedere şi de la comisia de Buget şi Administraţie. Sunt două obiective care trebuie avute în vedere. Cele două obiective, şi colegii din comisie caută echilibrul cel mai bun între interesul strategic de a se demara exploatările de gaze naturale din permis dorinţa legitimă a României pe de o parte de a avea câştiguri financiare, dar pe de alta parte, cel mai important, ca o parte din producţia de gaze naturale din Marea Neagră să fie folosită pentru reindustrializarea României şi pentru dezvoltarea economică. Cel mai mare risc ar fi ca cu toate ca avem resursele naturale bogate, ele doar să tranziteze România şi să contribuie la dezvoltarea altor ţări, începand cu Ungaria", a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

"Cea mai importantă miză e cât, să nu fie zero în primul rând, cum se solicita. Eu am transmis colegilor mei din comisie că personal nu voi susţine niciodată ca toate gazele din Marea Neagră să fie vândute doar pe contracte bilaterale oriunde, dar în afara ţării, aşa ceva nu poate accepta nicio ţară normală. Marea miză este ce procent se vinde în mod transparent pe platformă pentru a avea acces consumatorii din ţară şi pentru a contribui cu aceste gaze din aceste perimetre la dezvoltarea economică a ţării", a mai spus Dragnea.

Întrebat de proiectul care nu prevede procente în forma aflată momentan în dezbatere la Senat, liderul PSD a răspuns: "Exista in legea petrolului".

Legea de aprobare a OG 7/2013, privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, se află la această oră în Camera Deputaţilor.

Legea prevedea impozit de 60% asupra veniturilor operatorilor economici care au rezultat din dereglementarea preţului la gazele naturale, însă actul a fost întors în Parlament de către preşedintele Klaus Iohannis, în iulie 2017, pe motiv că "date fiind raţiunile specifice, cu caracter temporar şi extraordinar ale introducerii acestui impozit, considerăm că reglementarea lui ar trebui să urmeze acelaşi caracter temporar. Luând în considerare importanţa deosebită a cadrului de reglementare pentru performanţa sectorului de petrol şi gaze, considerăm că este esenţială definirea unui cadru fiscal şi legislativ predictibil şi stabil, propice creării unor planuri de afaceri pe termen lung, pentru continuarea investiţiilor curente şi stimularea de noi investiţii. De asemenea, pentru îndeplinirea obiectivelor de natură socială, considerăm necesar ca această lege să prevadă un mecanism transparent, în baza principiului echivalării între impozitare şi protecţia consumatorului vulnerabil".

În forma actuală, proiectul nu mai prevede procentul de supraimpozitare. Forul decizional este Camera Deputaţilor.

Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei, a afirmat că aprovizionarea cu energie a Europei Centrale este o problemă de securitate, susţinând că este necesară menţinerea presiunilor asupra României pentru ca ţara noastră să înceapă extracţia de gaze naturale din Marea Neagră. Oficialul ungar a făcut aceste afirmaţii cu ocazia unei vizite la Washington. Szijjarto a mai declarat că este nevoie de sporirea presiunilor internaţionale la adresa ţărilor din regiune care îşi încalcă angajamentele privind reversibilitatea fluxurilor de gaze prin interconectare, dând România şi Croaţia drept exemple în acest sens, potrivit MTI.

Ulterior, ministerul Afacerilor Externe a anunţat că a luat notă cu preocupare de declaraţiile ministrul afacerilor externe al Ungariei, pe teme ce privesc cooperarea energetică regională, şi a cerut clarificări, prin Ambasada Ungariei la Bucureşti, privind motivaţia acestor opinii.

Semnale au venit şi din partea SUA cu privire la această problemă, fiind cerută exploatarea gazelor. Departamentul de Stat american precizează că gazele naturale din zona românească a Mării Negre reprezintă o sursă promiţătoare de energie, dar încă neexploatată, care ar consolida pieţele şi securitatea energetică din regiune, menţionând că SUA urmăresc cu interes evoluţiile privind această situaţie.

Cu privire la veșnicile presiuni ale ambasadelor, exercitate în funcție de interesele statelor proprii, și cu referire în mod special la Ambasada SUa la București, Bogdan Tiberiu Iacob scria azi într-un editorial intitulat "Cum a ratat DNA arestări la recepția de la ambasada SUA":

"Pe 28 iunie, ambasada SUA făcea lobby, într-un comunicat, pentru demararea cît mai grabnică a exploatării gazelor din Marea Neagră de către companiile americane prezente aici.”România are o oportunitate extraordinară de a adopta o legislaţie care să permită exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră. Producţia viitoare de gaze din Marea Neagră va aduce beneficii tuturor românilor, generând venituri masive pentru economia românească, trimiţând un semnal puternic investitorilor din întreaga lume şi transformând România în lider regional în eforturile de sprijinire a securităţii energetice”se arăta în mesaj.

O zi mai tîrziu avea loc fastuoasa recepție de la ambasada americană, cu sute de invitați, de ziua națională.
Între sponsorii evenimentului, Exxon și Black Sea Oil and Gas, companii care vor extrage gazele din Marea Neagră. (La care se adaugă și Sand Hill Petroleum, interesată de gazele din sol)

Nu că am avea o problemă cu respectivul demers.

Doar o întrebare pe adresa Laurei Kovesi: în România s-ar fi lăsat sau nu cu arestări de către DNA într-un caz similar?"

flux24.ro