Prin celebra măsură legislativă prin care deținuții pot ieși mai ușor din închisoare, foarte mulți care comentează fenomenul politic au crezut că mulți dintre corupții țării vor „rupe ușile penitenciarelor“. Total eronată părerea, în condițiile în care, potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), în exclusivitate pentru stiripesurse.ro, niciun politician corupt nu a beneficiat de prevederile legii. Majoritatea celor eliberaţi au executat pedepse pentru furt, tâlhărie şi viol. În total, spune sursa citată, doar 551 de persoane au fost puse în libertate odată cu intrarea în vigoare, pe 19 octombrie, a Legii 169/2017, cunoscută şi ca legea recursului compensatoriu. În total, 3.349 de deţinuţi, din cei aproximativ 27.000 existenți în România, ar putea beneficia de eliberare condiţionată în urma aplicării recursului compensatoriu. În lista celor eliberați condiționat figurează 120 de condamnați pentru furt calificat (condamnați în baza Noului Cod Penal), 55 pentru tâlhărie (condamnați în baza Vechiului Cod Penal), 46 pentru furt calificat (209 CP), 43 - tâlhărie calificată (234 NCP), 37 pentru tâlhărie (233 NCP), 28 pentru viol (197 CP), 19 pentru viol (218 NCP), 18 pentru furt (228 NCP), 13 pentru ultraj (257 NCP), 12 condamnbați în baza Legii privind combaterea traficului şi consumului de droguri (L. 143/2000), 11 pentru înşelăciune (244 NCP), 11 pentru omor (188 NCP), 9 pentru omor calificat (175 CP), 8 pentru lovirea sau alte violenţe (193 NCP), 7 pentru înşelăciune (215 CP), 7 pentru omor (174 CP), 6 pentru omor deosebit de grav (176 CP), 5 pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere (335 NCP), 4 pentru distrugerea (253 NCP) și 4 condamnați în baza Legii privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane (L. 678/2001). „Referitor la faptele pentru care sunt condamnaţi deţinuţii care îndeplinesc vocaţia pentru a fi analizaţi în comisia pentru liberare condiţionată, menţionăm că acestea sunt variate şi cuprind întreaga arie a faptelor care constituie temei al răspunderii penale. Reiterăm faptul că toate persoanele condamnate au intrat în aria de reglementare a Legii nr. 169/2017, beneficiul compensatoriu aplicându-se indiferent de regimul de executare sau faptă, astfel că, pentru fiecare 30 de zile de custodie în condiţii necorespunzătoare, persoanelor private de libertate li se consideră executate suplimentar 6 zile din pedeaspa aplicată“, precizează ANP. Potrivit actului normativ, la fiecare 30 de zile petrecute în condiţii necorespunzătoare de detenţie, un deţinut are dreptul la 6 zile suplimentare considerate executate din pedeapsă. „Dacă un deținut a stat 60 de zile în penitenciare în condiții necorespunzătoare, atunci se consideră că a executat 60 de zile plus șase plus șase, adică 72 de zile“, a explicat ministrul Justiției, Tudorel Toader.

CONDAMNAȚII LA ÎNCHISOARE, MONITORIZAȚI PRIN BRĂȚARĂ ELECTRONICĂ?

În plan legislativ, ministrul Justiţiei a afirmat că intenţionează să facă posibile modificări ale proiectului de lege referitor la graţierea unor pedepse. Toader a afirmat că printre măsurile avute în vedere pentru rezolvarea problemelor din penitenciare se află şi supravegherea prin brăţară electronică, după un model aplicat în Georgia. El a avertizat că, dacă va adopta o lege privind introducerea supravegherii prin brăţări electronice, legiuitorul va trebui să indice şi sursa de finanţare, altfel riscăm ca respectiva lege să fie neconstituțională.