O lege întârziată „arde“ piața tutunului

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Ce să faci, n-ai ce să faci!

O lege întârziată „arde“ piața tutunului

Economie 28 Mai 2017 / 17:25 509 accesări

Circa 70.000 de comercianți români au stocuri masive de produse din tutun pe care nu le mai pot vinde, din cauza ambalajelor neconforme

Circa 70.000 de comercianți români au stocuri masive de produse din tutun pe care nu le mai pot vinde, din cauza ambalajelor neconforme

Gilda Lazăr (JTI România): „Guvernul anterior a lăsat industria tutunului la mâna unor activiști și a unui expert părtinitor din Ministerul Sănătății“

Gilda Lazăr (JTI România): „Guvernul anterior a lăsat industria tutunului la mâna unor activiști și a unui expert părtinitor din Ministerul Sănătății“

Producătorii de țigări au demarat retragerea a milioane de produse din piață, în vederea distrugerii, având în vedere întârzierea transpunerii în legislația românească a Directivei europene a tutunului, spune șeful departamentului Corporate Affairs & Communications al JTI România, Moldova și Bulgaria, Gilda Lazăr - „În România, deși sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la buget, Guvernul anterior a lăsat o întreagă industrie la mâna activiștilor anti-tutun și a unui expert cât se poate de părtinitor din Ministerul Sănătății, mânați cu toții de ideologia Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Ei au urmat o agendă paralelă, întârziind transpunerea Directivei europene a tutunului. Din această cauză, comercianții au avut la dispoziție numai șase luni, în loc de un an, pentru lichidarea stocurilor de produse anterioare, iar milioane de pachete au devenit neconforme prin efectul unei legi întârziate și nu pentru că produsele ar fi improprii pentru consum. Circa 70.000 de comercianți au achiziționat produse pe care nu le mai pot vinde, fiind pasibili de amenzi de până la 100.000 lei. În prezent, producătorii au demarat retragerea produselor, în vederea distrugerii, iar pentru produsele distruse vor trebui recuperate de la buget accizele plătite“.

SĂGEȚI Ea amintește și de faptul că încheierea Convenției-Cadru (în vigoare din 2005) a contribuit la reducerea ratei fumatului cu 2,5%, la nivel global, în zece ani - „Această scădere este, însă, echivalentă cu reducerea consumului în mod natural, indiferent de recomandările Convenției. Dar fondurile uriașe alocate campaniilor antifumat și politicii de promovare a propunerilor extreme, ca instrument de propagandă și PR, fără a aduce vreun beneficiu sănătății publice, trebuie justificate într-un fel. Așa se face că, deși oamenii mor de subnutriție, de tuberculoză sau în urma contractării unor infecții intraspitalicești, prioritatea numărul unu a OMS e combaterea fumatului și demonizarea industriei tutunului. După cum poate observa orice om lucid, neintimidat de statistici la comandă, desfășurăm o activitate legală și plătim taxe într-un mediu dominat de activism ipocrit. Însă lumea a început să se întrebe deja cât de etică este influențarea politicii OMS de către finanțatori ca Bill Gates sau Michael Bloomberg, proaspăt desemnat ambasador OMS, om de afaceri care își optimizează veniturile fiscale plătind mai puține taxe guvernului SUA, prin fundația cu același nume, finanțând ONG-uri și programe anti-tutun în țările din lumea a treia sau în țările mai sărace, inclusiv România și Moldova“



12