Deși multe dintre știrile false care circulă în mediul online au legătură cu politica, tot mai multe au început să vizeze mediul de afaceri. Iar aici, o știre falsă poate, în teorie, să ducă și la faliment, potrivit specialiștilor. Un simplu zvon poate provoca mișcări ample la bursă. Un tweet al președintelui SUA Donald Trump a cauzat o depreciere masivă a titlurilor unui gigant din industria auto. O fake news scrisă bine, ca să pară cât mai credibilă, poate „omorî“ lejer un actor economic. Daniela Șerban, reprezentant al McGuireWoods Consulting, spune că, în cazul băncilor, există riscul unei retrageri masive de bani - „În cazul unei bănci, care a avut o breșă de securitate în cadrul sistemului de gestiune a automatelor bancare - deci nu era o problemă a băncii, ci a contractorului - preluând anumite informații din dosar, presa locală (ulterior s-a extins la nivel național) a publicat titluri exagerate și materiale cu informații false. Practic, o știre parțial adevărată a fost extinsă la ceva monstruos, astronomic, exclusiv. Când vorbim de fake news, nu ne referim doar la știri greșite, ci și la materiale parțial greșite sau care induc în eroare, manipulează, dezinformează“. Evident, spune Șerban, într-o situație ca asta, în care, peste noapte, apare o știre cu „exclusivitatea anului“ sau „cutremur fără precedent“, o companie trebuie să reacționeze. „Dacă este o companie cu mii de clienți, toți sunt afectați. Ei sună și întreabă ce se întreabă cu banii lor, de exemplu, dacă mai au banii acolo, care este situația“, mai spune reprezentantul McGuireWoods Consulting, citat de hotnews.ro. De ce apar fake news? Simplu - fuga după click-uri, bătaia pentru audiență, trafic și bani din publicitate. „Interesul este unul financiar. Site-urile mai mici urmăresc și tendințele de căutare pe Google. Dacă în România cele mai căutate sunt horoscopul, vremea și, în această perioadă, Bacalaureatul, trebuie să ai o știre în temă, ca să fii acolo, să atragi trafic“, conchide Daniela Șerban.