Societatea civilă îi cere ministrului Educaţiei, Mihail Hărdău, într-o scrisoare deschisă, să retragă simbolurile religioase din şcolile publice, invocînd recomandarea Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) privind crearea unui mediu şcolar neutru. Zeci de profesori, artişti, jurişti şi jurnalişti au semnat, alături de 19 organizaţii neguvernamentale, o scrisoare deschisă către ministrul Educaţiei. "Recomandările făcute de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării reprezintă un fundament important pentru crearea unui mediu şcolar neutru, în care drepturile fundamentale ale elevilor şi cadrelor didactice să fie respectate", se arată în scrisoare. Totodată, semnatarii subliniază că responsabilitatea îi revine ministrului şi nu poate fi evitată prin solicitarea ca Parlamentul să decidă în această chestiune. Mai mult decît atît, avînd în vedere recomandările CNCD, aceştia cer ministrului Educaţiei să dispună elaborarea şi implementarea unei norme interne, într-un timp rezonabil, prin care să reglementeze prezenţa simbolurilor religioase în instituţiile de învăţămînt public. În opinia semnatarilor scrisorii deschise, noua normă ar trebui să se fundamenteze pe principiile prin care Ministerul Educaţiei şi Cercetării asigură exercitarea dreptului la învăţătură şi accesul la cultură în condiţii de egalitate. Semnatarii consideră că trebuie să se respecte dreptul părinţilor de a asigura educaţia copiilor potrivit convingerilor lor religioase şi filosofice, caracterul laic al statului şi autonomia cultelor, să se asigure libertatea de religie, conştiinţă şi convingeri a tuturor copiilor în condiţii de egalitate, să se afişeze simbolurile religioase doar în cursul orelor de religie sau în spaţiile destinate exclusiv învăţămîntului religios. În opinia lor, aceste principii, concordante cu cadrul legal existent în acest moment în România, vor asigura respectarea dreptului fundamental la libertatea de gîndire, credinţă şi religie pentru toţi copiii din România, indiferent de opţiunile lor religioase sau filosofice sau ale familiilor din care provin. "Nerespectarea lor lasă România cu un grav deficit de democraţie. Situaţia discriminatorie din şcoli înregistrată la acest moment nu poate fi perpetuată. Este ştiut faptul că majoritatea ţărilor europene şi Statele Unite au reglementat clar acest lucru în sensul consacrării neutralităţii confesionale a învăţământului public. Rugăciunile de la începutul anului şcolar, prezenţa simbolurilor religioase şi maniera confesională de derulare a orelor de religie fac ca majoritatea şcolilor publice din România să aibă caracterul unor şcoli confesionale, foarte departe de ceea ce ar trebui să fie un cadru neutru de învăţămînt", mai arată semnatarii scrisorii deschise.

De asemenea, ei atrag atenţia că demersul lor nu este unul "anticreştin şi antireligios". "Dimpotrivă, demersul nostru are ca obiectiv asigurarea respectării drepturilor individuale ale tuturor cetăţenilor, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, astăzi, în România. A lua în considerare numai drepturile unor cetăţeni, fie ei şi în majoritate, şi a susţine că libertatea religioasă a acestora este îngrădită prin solicitarea retragerii simbolurilor religioase din şcoli, în afara unui cadru determinat, reprezintă o poziţie care nu ţine seamă de egalitatea în faţa legii a tuturor membrilor societăţii noastre. Mai mult, declaraţiile celor care doresc menţinerea simbolurilor religioase în şcolile publice, fac referire la articole de legi şi prevederi internaţionale care, de fapt, susţin punctul de vedere favorabil neutralităţii confesionale şi deciziei CNCD", mai notează reprezentanţii ONG-urilor. Nu trebuie uitat, însă, că pe 21 noiembrie, reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române (BOR) susţineau oficial că nu sînt de acord cu decizia CNCD - care a recomandat Ministerului Educaţiei şi Cercetării să elaboreze o normă internă prin care să reglementeze prezenţa simbolurilor religioase în şcoli - apreciind că aceasta încalcă legislaţia europeană şi Constituţia.