Dobrogenii adevărați se pricep de minune să îi facă în ciudă vremii capricioase și să se distreze în aer liber, chiar dacă furtuna își face de cap. Au dovedit acest lucru la mega-petrecerea organizată de Ziua Dobrogei în Piața Ovidiu, de către Fundația Umanitară „Clopot” și Primăria Constanța. Timp de opt ore, constănțenii care au avut curaj să vină în Piața Ovidiu pe furtună au mâncat ca boierii și au dansat pe muzica etniilor dobrogene. Manifestările dedicate Zilei Dobrogei continuă și luni, 14 noiembrie, cu o sumedenie de activități cultural-educative.

Dobrogenii adevărați știu cum să alunge vremea mohorâtă de toamnă. Mai mult decât atât, ei știu să se distreze ca nimeni alții, dat fiind faptul că în ținutul dintre Dunăre și Marea Neagră conviețuiesc oameni aparținând multor culturi. O dovadă demnă de luat în seamă este petrecerea dedicată dobrogenilor, ce a avut loc duminică, 13 noiembrie, de la ora 12.00, în Piața Ovidiu. Festivalul Etniilor Dobrogene, căci așa se numește manifestarea, celebrează 138 de ani de la revenirea Dobrogei la patria-mamă. Cu această ocazie, organizatorii au pregătit un festin boieresc, realizat cu pricepere de bucătarii de la Masters of Flames la cel mai mare grătar din sud-estul Europei, Goliath, și la cel mai inovativ sistem de gătit, „Poarta celor șapte ceaune”. Mâncarea a fost „asezonată” cu spectacole pe cinste, susținute de ansamblurile etniilor dobrogene. Invitații speciali ai evenimentului au fost cântăreții Aneta Stan și Ionuț Galani, precum și formația Mahala Rai Banda.

FESTIN BOIERESC LA „POARTA CELOR ȘAPTE CEAUNE”

Sutele de oameni care au ales să înfrunte vântul năprasnic din Piața Ovidiu și să se distreze în stil dobrogean au avut ocazia să își bucure papilele gustative cu bunătăți pregătite de cei mai buni bucătari specializați în grill, Masters of Flames. Ei au adus cel mai mare grătar din sud-estul Europei, Goliath, și sistemul de gătit „Poarta celor șapte ceaune”, responsabile pentru mirosurile îmbietoare care au pus stăpânire pe Piața Ovidiu. Micii, cârnații, fripturile, sărmăluțele în foi de viță, fasolea cu ciolan, borșul de pește, saramura de pește, pastrama de oaie și pomana porcului s-au prins într-o horă a aromelor și a gusturilor cărora e greu să te opui. „Avem preparate tradiționale, dar rețetele sunt originale. De exemplu, sărmăluțele în foi de viță, din carne de vită și oaie, sunt făcute după o rețetă tradițională turcească a unuia dintre colegii noștri, care a moștenit-o de la bunica sa. Am pus mentă și pătrunjel, ceea ce le oferă o aromă specială”, a declarat unul dintre bucătarii echipei Masters of Flames. Nici vițeii la proțap nu au fost neglijați de oamenii care au trecut prin zonă.

LECȚIE DE CONVIEȚUIRE PRIN MUZICĂ ȘI DANS

Nu doar bucătarii au făcut spectacol în Piața Ovidiu, ci și ansamblurile populare care au reprezentat fiecare comunitate etnică ce trăiește în Dobrogea, regiune care s-a dovedit a fi un real refugiu pentru mulți și care, de-a lungul timpului, a constituit un exemplu viu de conviețuire între oameni de diferite culturi și confesiuni religioase. De altfel, acest lucru a fost subliniat și de către prezentatorii evenimentului, nimeni alții decât actorii Adriana Trandafir și Dan Cojocaru, în deschiderea spectacolului de pe scenă. Capetele de afiș au fost celebrii cântăreți Aneta Stan și Ionuț Galani, alături de formația Mahala Rai Banda, care a încheiat seara. Pe scenă au mai urcat Ansamblul „Mugurelul” din Cernavodă, Ansamblul Folcloric Polonez „Mala Pojana”, un grup de artiști ai Uniunii Armenilor din România, un alt grup artistic de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, Grupul Vocal „Amicii” și Ansamblul de dansuri „Di Nuovo Insieme” al Asociației Italienilor din România, Ansamblul „Sânziene Dobrogene” din Negru Vodă, Ansamblul de Cântece Lipovenești „Galuboe More”, Ansamblul de dansuri armânești „Fluria”, Ansamblul de dansuri „Audeo”, Ansamblul „Elpis” al Comunității Elene din România, Ansamblul „Dobrogeanca” din Ovidiu și Ansamblul Folcloric Tătăresc „Qarasu”.

Intrare liberă la instituțiile cultural-educative din Constanța

Manifestările dedicate Zilei Dobrogei nu se rezumă doar la mega-petrecerea din Piața Ovidiu. Luni, 14 noiembrie, sunt programate alte evenimente dedicate acestei zile, declarată sărbătoare națională la inițiativa fostului președinte al Consiliului Județean Constanța (CJC) Nicușor Constantinescu. De la ora 10.00, la sala „Remus Opreanu” a CJC, va avea loc o ceremonie solemnă organizată de Prefectura Constanța. Festivitățile continuă între orele 12.00 și 17.00, la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Filiala Constanța, unde vor fi prezentate momente de reconstituire istorică, va fi vernisată expoziția temporară cu tema „Legende ale aripilor militare românești” (Aviatorul Horia Agarici și misiunea Sirius - Angola) și va avea loc un program artistic susținut de Corul „Armonia” din Oituz. De asemenea, pe tot parcursul zilei de 14 noiembrie, la instituțiile cultural-educative subordonate CJC (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Muzeul de Artă, Teatrul pentru Copii și Tineret „Căluțul de Mare”, Teatrul de Stat, Centrul Cultural Județean „Teodor Burada” și Complexul Muzeal de Științe ale Naturii) au loc diverse activități, conferințe, dezbateri și expoziții menite să readucă în atenție specificul Dobrogei. Intrarea este liberă la toate instituțiile.

ISTORIA ȚINUTULUI SCĂLDAT DE APE

Amintim că 14 noiembrie 1878 este ziua în care Dobrogea a revenit la patria-mamă, după Războiul de Independență. În „Proclamaţia către dobrogeni“, viitorul rege Carol I spunea: “Locuitori de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân - de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi o cârmuieşte...”. La acea dată - 14 noiembrie 1878 - la Brăila se desfășurau festivitățile care au precedat intrarea autorităţilor civile şi militare româneşti în Dobrogea. Atunci au fost citite două documente fundamentale semnate de domnitorul Carol I: „Proclamația către dobrogeni“ și „Înalt Ordin de Zi către Armată”, prin care se arăta că „Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân, de astăzi face parte din România“. De atunci, atutoritățile locale din cele două județe ale regiunii au considerat 14 noiembrie ca fiind o mare sărbătoare pentru locuitorii dintre Dunăre și Marea Neagră. Evenimentele au culminat în urmă cu trei ani, când, la inițiativa fostului președinte al Consiliului Județean Constanța Nicușor Constantinescu și a fostului său omolog din Tulcea Horia Teodorescu, au fost organizate ample manifestări dedicate revenirii Dobrogei la România. Pentru a acorda importanța cuvenită acestei zile, mai mulți parlamentari, printre care și senatorul Alexandru Mazăre, au inițiat un proiect legislativ prin care Ziua Dobrogei să fie declarată sărbătoare națională. După câțiva ani de zbatere prin Parlament, Ziua Dobrogei a devenit oficială în septembrie 2015, când preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat Legea nr. 742 privind instituirea zilei de 14 noiembrie drept Ziua Dobrogei, sărbătoare națională. Aniversarea anuală a Zilei Dobrogei poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific.

Citește și:

Intrare liberă la Delfinariu, de Ziua Dobrogei

Ziua Dobrogei, celebrată pentru a doua oară ca sărbătoare națională