Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a admis, marţi, amendamente care introduc în legea privind spălarea banilor o categorie intitulată "persoanelor expuse public", din care face parte Preşedintele României, membrii Guvernului, parlamentarii, conducerile partidelor şi judecătorii CCR.

Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a admis, în şedinţa de marţi, un amendament la proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, potrivit căruia „persoane expuse publice sunt persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante”.

„În sensul prezentei legi, prin funcţii publice importante se înţeleg: şefi de stat, şefi de guvern, miniştri şi miniştri adjuncţi sau secretari de stat; membri ai Parlamentului sau ai unor organe legislative centrale similare; membri ai organelor de conducere ale partidelor politice; membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale, sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac; membri ai organelor de conducere din cadrul curţilor de conturi sau membrii organelor de conducere din cadrul consiliilor băncilor centrale; ambasadori, însărcinaţi cu afaceri şi ofiţeri superiori în forţele armate; membrii consiliilor de administraţie şi ai consiliilor de supraveghere şi persoanele care deţin funcţii de conducere ale regiilor autonome, ale societăţilor cu capital majoritar de stat şi ale companiilor naţionale; directori, directori adjuncţi şi membri ai consiliului de administraţie sau membrii organelor de conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale”, prevede amendamentul adoptat.

După împlinirea unui termen de un an de la data la care persoana a încetat să mai ocupe o funcţie publică importantă, entităţile raportoare nu mai consideră persoana respectivă ca fiind expusă public, au mai decis deputaţii jurişti.

Preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Nicuşor Halici, a afirmat că legea nu are legătură cu politica.

„Nu are nicio legătură cu politica această transpunere a celor două Directive, e vorba de punerea unor sume de bani, de deschiderea de conturi de persoanele strict enumerate în alin. 2 al articolului 3, doar acelea care trebuie să bifeze, în cazul deschiderii unui cont sau a unei tranzacţii, şi o să vedeţi pragurile ulterior în cuprinsul legii, pe aceste chestiuni, că este o persoană expusă public. Nu are nicio legătură cu activitatea intrinsecă, ba din contră, este un fel de protecţie spun instituţiile abilitate, deci nu are nicio legătură cu politica şi nici cu activitatea în sine a persoanelor expuse public”, a arătat deputatul PSD.

Deputatul UDMR Marton Arpad a spus, în cadrul dezbaterilor, că se teme ca politicienii din listă să nu ajungă „penali”.

„Temerea mea izvorăşte din sentimentul pe care îl am că având în vedere textele propuse în preluarea Directivei, în cazul nostru interpretarea prezenţei acestui art.3 cu prevederile legii va fi exact contrariul a ceea ce ne-aţi spus, adică aceste persoane vor deveni penali din start cu ghilimelele de rigare, din moment ce am adoptat legea”, a declarat parlamentarul Uniunii.

Şeful Comisiei juridice l-a contrazis pe deputatul UDMR.

„Nu sunt de acord cu această idee şi vă spun de ce, pentru că aşa cum v-am citit la început, legea abrogă o altă lege, 166/2002 care culmea conţine aceleaşi categorii de persoane şi care până azi nu au făcut obiectul niciunui proces sau niciunui interes care să ducă în zona asta de politică şi instituţiile şi-au făcut treaba”, a declarat Halici.

Potrivit legii discutată marţi, în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, unitatea de informaţii financiare a României este Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel naţional.

Proiectul legislativ spune că reprezintă „entităţi raportoare” instituţiile de credit şi cele financiare, instituţiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experţii contabili, persoanele care acordă consultanţă fiscală, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, agenţii imobiliari, fundaţiile şi asociaţiile, precum şi „alte entităţi care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele”.

Aceste entităţi raportoare sunt obligate să transmită ONPCSB „un raport pentru activitate suspectă” dacă acestea „cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; sau persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi”.