Patru domenii în care se poate obţine cel mai uşor finanţare europeană

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Patru domenii în care se poate obţine cel mai uşor finanţare europeană
Economie 01 Iulie 2006 / 00:00 830 accesări 0 comentarii

Cei care nu au început încă o afacere dar îşi doresc să investească într-un domeniu trebuie să studieze cu atenţie reacţia “celor de sus“ asupra economiei noastre, verdictul lor fiind cel care indică direcţia cea mai profitabilă de dezvoltare şi de susţinere. Astfel, cele mai eligibile segmente care pot primi cu uşurinţă finanţări sînt agricultura, protecţia mediului, IT şi dezvoltarea resurselor umane. Pentru agricultură, pe lîngă programul SAPARD, mai există şi alte alternative, de exemplu Fondul Internaţional de Dezvoltare a Agriculturii (FIDA), care oferă credite cu dobînzi scăzute, pentru investiţii şi pentru producţie. Banii pot fi utilizaţi pentru o gamă extinsă de activităţi, pornind de la creşterea animalelor, şi continuînd cu mecanizarea, procesarea cărnii şi a laptelui sau agroturismul. Investiţiile sînt încurajate şi pe artizanat, acvacultură, înfiinţarea de plantaţii de arbuşti fructiferi, ori de plante medicinale. Creditele obţinute prin programul FIDA au o dobîndă de 7,5%, la valoarea în valută şi o perioadă de rambursare de pînă la cinci ani, plus au un an de graţie. Concret, micii gopodari pot obţine credite în valoare de 4.000 de dolari, în timp ce operatorii de mărime medie din sfera de prestări servicii şi cei din producţia primară pot primi credite între 4.000 şi 10.000 dolari. Pornind de la această sumă avem în faţă credite comerciale, care se duc pînă la 100.000 de dolari. În aceea ce priveşte finanţările în domeniul IT, peste şase luni întreprinderile româneşti vor putea obţine bani de la Microsoft, Intel şi de la HP Invent. Proiectul "Microsoft's EU Grants Advisor (EUGA)” va cuprinde în curînd România şi Bulgaria, pretendente în acest moment la un loc în Uniunea Europeană. În mare, EUGA cuprinde un website de informare dedicat IMM-urilor din acest sector cu date actualizate despre tehnologia disponibilă, precum şi premii sau burse pentru demararea unei afaceri.

Pînă în 2013, pe piaţa muncii din România se urmăreşte integrarea a peste 900.000 de persoane

Nici domeniul de dezvoltare al resurselor umane nu trebuie neglijat de viitorii întreprinzători mai ales că în afara graniţelor ţării se pune mare preţ pe dezvoltarea acestui segment. Cei de pe această nişă vor putea absorbi fără prea mari dureri de cap fonduri UE, destinate în primul rînd dezvoltării capitalului uman şi pentru ocuparea forţei de muncă mai ales că România, în ciuda avantajelor cu care se mîndreşte şi în ciuda evoluţiilor punctate, stă în continuare destul de prost la capitolul resurese umane. Pentru a impulsiona şi acest segment s-a propus ca între 2007-2013 să funcţioneze Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane care va trasa axele prioritare şi domeniile majore de intervenţie a României în domeniul resurselor umane, în vederea implementării asistenţei financiare a UE prin Fondul Social European. Astfel, acest proiect se transforma într-un instrument valoros în spijinirea dezvoltării economice şi a dezvoltării structurale. Aceste investitii atît de necesare vor completa şi vor da un mai mare sprijin creşterii productivităţii. În ceea ce priveşte obiectivul general al acestui program, acesta constă în dezvoltarea capitalului uman şi în creşterea competitivităţii acestuia, prin asigurarea oportunităţilor egale de învăţare pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne şi flexibile. Pe termen lung, scopul urmărit este ca pînă în 2013, pe piaţa muncii din România să fie integrate pentru o perioadă lungă peste 900.000 de persoane. Acest program se adresează organizaţiilor nonguvernamentale, agenţilor economici şi autorităţilor publice locale. IMM-urile au contribuit la rîndul lor la dezvoltarea acestui segment din moment ce numai în perioada 2001-2004 creşterea integrării profesionale a crescut astfel: cu 3,2% în 2001, cu 0,7% în 2002, pentru a ajunge în 2003 la 13%, iar în 2004 la 10%. Astfel, la finele anului 2004, IMM-urile din România aveau 2.349.725 de angajaţi.

Dacă la celelalte capitole mai avem motive de mîndrie, în cazul protecţiei mediulul mai avem puţin şi ne afundăm de tot. În aceste condiţii, pentru protecţia mediului vor fi cheltuiţi în următorii 15 ani pe puţin 30 de miliarde de euro. O parte din aceşti bani vor fi puşi la dispoziţie de Administraţia Fondului pentru Mediu, care va sprijini financiar achiziţia de instalaţii şi echipamente tehnologice, echipamente de monitorizare, utilizarea unor tehnologii pentru reducerea poluarii aerului, apei şi solului. Firmele care doresc să intre în acest program trebuie să ştie că nu vor fi admise în cazul în care au sponsorizat sau au finanţat activităţi cu efect negativ asupra mediului. Acest proiect de finanţare este destinat persoanelor juridice române cu activitate industrială, agroindustrială sau autorităţilor locale. Suma minima de finanţat este de 100.000 lei iar valoarea maximă admisă este de pînă la 10.000.000 lei. Rambursarea acestor credite, cu o dobîndă avantajoasă de numai 5%, este de pînă la cinci ani cu o perioadă de graţie de un an. În plus, termenul de realizare a proiectului este de maximum doi ani.



Pagina a fost generata in 0.0977 secunde