Pe „Treptele vieții” de la naștere până la moarte

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Pe „Treptele vieții” de la naștere până la moarte

Cultură 28 Septembrie 2015 / 14:08 672 accesări

De când e lumea, existența este guvernată de două mari taine: nașterea și moartea. În jurul acestor două mistere universale s-au țesut o serie de mituri, legende și obiceiuri, diferite de la o civilizație la alta. La români, tradițiile legate de aceste două momente esențiale din viața omului au un pitoresc aparte. Mai mult, între ele se interpune un alt eveniment de referință, nunta, fără de care existența țăranului român ar fi fost de neconceput. Acestor evenimente speciale - nașterea și botezul, nunta și înmormântarea - Muzeul de Artă Populară din Constanța le-a dedicat o expoziție temporară intitulată simbolic „Treptele vieții”, care este deschisă până la sfârșitul anului. Realizată cu obiecte valoroase din patrimoniul muzeului de etnografie constănțean, expoziția prezentată în cele două săli de la parterul instituției de cultură propune o călătorie în lumea satului de odinioară. O lume în care pruncii se legănau în covată, flăcăii nu se însurau până nu aveau ogradă, boi și pământ, iar fetele nu se măritau până nu se îngrijeau de zestre. Bogate în semnificații, aceste mari obiceiuri din cartea nescrisă a vieții satului erau esențiale pentru satul tradițional românesc, la ele luând parte întreaga comunitate rurală.

Pasionații de etnografie care doresc să pășească simbolic pe „Treptele vieții” sunt așteptați la Muzeul de Artă Populară în fiecare zi, de luni până duminică, între orele 9.00 și 17.00.

Sunt prezentate în expoziția „Treptele vieții”, cu ajutorul unui bogat material etnografic - port popular și obiecte tradiționale -, completat de texte și fotografii, primele zile de viață, întâmpinarea Ursitoarelor, botezul, copilăria, drumul spre maturitate. Într-o succesiune logică, urmează cealaltă etapă a vieții, care începe cu pregătirea pentru căsătorie - pețit, logodnă, zestre -, chemarea la nuntă și se termină cu intrarea în rândul oamenilor „maturi”, cu familie, casă și responsabilități.

FLĂCĂUL PRIMEA CURTE, OGRADĂ, GRAJD, O PERECHE DE BOI, IAR FATA - FÂNEȚE, PERINI ȘI ȚOALE Zestrea era stabilită de părinți „prin vorbă”. A doua zi, mergeau la preot și făceau foaia de zestre în care se trecea amănunțit ce primeau ambii miri. Așa cum apare în materialul documentar care însoțește expoziția „Treptele vieții”, flăcăul primea curte, ogradă, grajd, o pereche de boi, un car și pământ. Fata primea fânețe - loc de trei-cinci clăi -, o vacă, o bivoliță, oi, haine și lucruri necesare gospodăriei: „țoale, perini, lepedeie, saci, ștergare, zadii și cufăr”.

Ceea ce urma să o aștepte pe mireasă era cântat de „druște” (domnișoarele de onoare). Acestea, în timp ce-și pieptănau cea mai bună prietenă care se pregătea să intre în rândul femeilor măritate, interpretau cântece de jale, în care descriau suferința ce o aștepta pe viitoarea nevastă în timpul căsătoriei. De altfel, cununa de mireasă era ultima și suprema podoabă a tinerei fete, urmând a fi înlocuită, odată cu intrarea în rândul nevestelor, cu broboada, ștergarul de cap, năframa, basmaua sau marama.

Incursiunea expozițională se termină cu prezentarea ultimei trepte, cea care duce spre moarte, și constă în relevarea obiceiurilor de înmormântare și ritualurilor de pomenire a morților.

EXPOZIȚII ÎNTRE TRADIȚIE ȘI CONTEMPORANEITATE Expoziția de la Muzeul de Artă Populară urmează seriei de manifestări temporare în aer liber pe care instituția de cultură le-a găzduit, în această vară și la început de toamnă, sub titulatura „Meșteșugurile - între tradiție și contemporaneitate”. Primul eveniment de acest gen a fost dedicat olăritului și s-a desfășurat între 23 și 25 iulie, în fața muzeului. Cu acest prilej, au venit la Marea Neagră meșteri din cele mai importante centre de olărit din România: Marcel Mocanu din Braniștea de Galați, Gheorghe și Maria Iorga din Horezu, Eugen Pătru, cu celebra ceramică de Vlădești și Mathe Denes, de la Corund, Harghita.

Cea de-a doua manifestare s-a intitulat „Meşteşuguri tradiţionale - prelucrarea artistică a lemnului” și s-a desfășurat între 20 și 22 august. Tradiția a fost prezentată de Bucur Bădălan din satul vâlcean Băbeni, Alexandru Manea din comuna dâmbovițeană Ulmi, meșterul Vasile Moldoveanu din localitatea Moreni și Solcanu Vucol din Târgu Neamț.

În perioada 11-13 septembrie, costumul popular a fost „vedetă” la Muzeul de Artă Populară din Constanța, evenimentul „Costumul popular - între tradiție și modernitate“ încheind seria manifestărilor pe care instituția le-a organizat în aer liber. Cu acest prilej, la Constanța au fost invitate: Veronica Hojbotă, cea care țese costume tradiționale moldovenești din zona Sucevei și a Gurii Humorului, Veturia Suciu, din comuna clujeană Cojocna, care, la cei 84 de ani ai săi, încă mai coase costume cu „ciocănele” și cămăși transilvănene. Invitate au fost și Virginia Linul din zona Bistriței și Csilla Rigo din zona Harghitei.

Citiți și: Ateliere de olărit la Muzeul de Artă Populară

http://www.telegrafonline.ro/1437598800/articol/search/304781/ateliere_de_olarit_la_muzeul_de_arta_populara.html

Puținii meșteri olari din România, pe cale de dispariție

http://www.telegrafonline.ro/1437685200/articol/search/304873/pu539inii_me537teri_olari_din_romania_pe_cale_de_dispari539ie.html



12
Pagina a fost generata in 0.1671 secunde