Pensia privată, într-o gaură neagră legislativă

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Ce se întâmplă cu banii?

Pensia privată, într-o gaură neagră legislativă

Economie 28 Martie 2019 / 15:32 7504 accesări

Diana Coroabă, partener în cadrul companiei de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC)

Diana Coroabă, partener în cadrul companiei de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC)

În cazul în care toţi administratorii fondurilor de pensii din Pilonul II ar decide să se retragă din piaţa românească, legea nu menţionează ce se va întâmpla cu fondurile respective, astfel că motivul probabil pentru care Guvernul intenţionează amânarea termenului pentru plata capitalului suplimentar de către administratori este găsirea unei soluţii, a declarat, joi, Diana Coroabă, partener în cadrul companiei de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC) - „Vorbind de fondurile de pensii, de Pilonul II, din păcate, nu avem modificări în ceea ce priveşte capitalul suplimentar care trebuie să fie adus, nu avem modificări în ceea ce priveşte limitarea tarifelor comisioanelor de către administratorii de pensii şi virarea unor sume la bugetul de stat; singura modificare adusă ordonanţei e în ceea ce priveşte termenul de plată al capitalului - se acordă o amânare de opt luni (vorbim de 31 decembrie 2019). Deci veştile nu sunt bune pentru ei“. Coroabă s-a întrebat ce anume s-ar întâmpla cu banii acumulaţi în Pilonul II dacă toţi administratorii de pensii private ar decide să se retragă din România, în contextul OUG 114 - „De ce cred că s-a modificat termenul? Problema cu acest capital, care este semnificativ, este următoarea: în cazul în care administratorii de pensii decid să nu aducă acest capital şi să se retragă de pe piaţa din România, vom avea o problemă foarte mare, pentru că legea actuală a pensiilor menţionează faptul că dacă un administrator se retrage, atunci contribuţiile se duc automat către ceilalţi administratori, ceea ce ar însemna că ceilalţi administratori trebuie să vină cu sume şi mai mari de capital, şi ar fi efectul de domino; în cazul în care toţi administratorii decid să nu aducă sumele suplimentare de capital şi să se retragă, avem o probemă, pentru că legea nu menţionează ce se întâmplă cu fondurile respective“. El a estimat că, în acest scenariu, Autoritatea de Supraveghere Financiară va interveni - „Probabil că ASF ar trebui să preia fondurile, să le administreze, şi de aceea termenul a fost amânat“. În prezent, capitalul social minim pentru administratorii de fonduri de pensii private este de patru milioane euro. Potrivit Ordonanţei 114/2018, capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii urmează să fie stabilit în funcţie de valoarea contribuţiilor, la valori între 5% şi 10% din ele.

Taguri articol


12