Persoanele peste 20 de ani ar trebui să îşi facă analize privind nivelul colesterolului o dată la cinci ani

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Interviu cu şeful Biroului Programe de Promovare a Sănătăţii şi Educaţiei pentru Sănătate, dr. Loti Popescu

Persoanele peste 20 de ani ar trebui să îşi facă analize privind nivelul colesterolului o dată la cinci ani

Politică 10 Februarie 2007 / 00:00 2538 accesări

Nivelul ridicat de colesterol din sînge dă mari bătăi de cap persoanelor care nu mănîncă sănătos. O dietă bogată în grăsimi saturate, transgrăsimi şi colesterol tinde să mărească colesterolul total. Pe de altă parte, o dietă săracă în grăsimi saturate, transgrăsimi şi colesterol ajută la menţinerea unui nivel corespunzător de colesterol. Fructele şi legumele nu conţin colesterol, de aceea sînt recomandate în orice tip de dietă. Pentru a afla mai multe detalii despre riscurile pe care le prezintă nivelul ridicat de colesterol în sînge, ne-am adresat şefului Biroului Programe de Promovare a Sănătăţii şi Educaţiei pentru Sănătate, din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică, dr. Loti Popescu.

Ce este colesterolul?

Colesterolul este substanţa lipidică ce se regăseste în toate celulele organismului. Acesta joacă un rol foarte important pentru sănătatea întregului organism pentru că ajută la formarea membranelor celulare, constituie punctul de plecare al sintezei hormonilor în glandele suprarenale şi în ovar şi este de neînlocuit pentru îndeplinirea anumitor funcţii. Colesterolul este indispensabil digestiei lipidelor, în urma transformării de către ficat în acid biliar.

Ce pericol prezintă nivelul ridicat de colesterol în sînge?

Un nivel ridicat de colesterol în sînge, hipercolesterolemia, reprezintă un factor de risc major pentru afecţiunile cardiovasculare. Hipercolesterolemia nu prezintă simptome specifice. Multă lume se confruntă cu această problemă fără ca măcar să o ştie. Persoanele care au 20 de ani ca şi persoanele mai în vîrstă ar trebui să-şi facă analizele privind nivelul colesterolului la fiecare cinci ani cel puţin. Este benefic să recurgi la testul care îţi prezintă profilul lipoproteinic pentru a afla nivelul colesterolului. Rezultatele acestui test se pot afla la maximum o zi după ce au fost efectuate analizele. Ele oferă informaţii despre colesterolul total, colesterolul “rău“ LDL, colesterolul “bun“ HDL şi trigliceride. Specialiştii au stabilit limitele superioare şi pe cele inferioare pentru fiecare dintre categoriile colesterolului.

Care sînt limitele normale ale colesterolului?

Dacă nu poţi efectua “profilul proteinic“, este suficient să cunoşti valorile colesterolului total şi ale colesterolului HDL pentru a afla dacă eşti predispus hipercolesterolemiei. Dacă prezinţi un nivel ridicat al colesterolului, va trebui să optezi pentru repetarea analizelor, urmînd indicaţiile medicului specialist. Nivelul colesterolului mai mic de 200mg/dl reprezintă nivelul optim, astfel că persoana în cauză se află în afara riscurilor, colesterolul 200-239 mg/dl, reprezintă valoarea de graniţă, iar cînd nivelul colesterolului se prezintă la o valoare de peste 240 mg/dl, se poate vorbi despre hipercolesterolemie.

Care sînt riscurile pentru cei care ating nivelul maxim de colesterol în sînge?

Persoanele care ating acest nivel sînt predispuse de două ori mai mult bolilor cardiovasculare decît cele al căror colesterol se află situat sub 200 mg/dl. Cantitatea cea mai mare de colesterol din sînge este conţinută de o proteină numită LDL (low-density lipoprotein = lipoproteină cu densitate scăzută).

Ce este colesterolul “rău“/LDL?

Colesterolul LDL este colesterolul “rău“ pentru că depozitarea lui pe pereţii arterelor cauzează formarea cheagurilor de sînge. Nivelul ridicat al LDL-ului măreşte riscul bolilor coronariene şi al accidentelor vasculare cerebrale. Acest nivel al LDL-ului depinde şi de alţi factori de risc. Dacă nu prezinţi simptome specifice bolilor arterelor coronare sau diabetului şi nu te confrunţi cu nici unul dintre factorii de risc, nivelul LDL-ului este mai scăzut de 160 mg/dl. Dacă nu prezinţi simptome specifice bolilor arterelor coronare, dar prezinţi doi sau mai mulţi factori de risc, nivelul LDL-ului este mai scăzut de 130 mg/dl. Pe de altă parte, dacă ai diabet sau eşti predispus bolilor arterelor coronare, nivelul LDL-ului este mai scăzut de 100 mg/dl. LDL mai mic de 100mg/dl este optim, între 100 şi 129 mg/dl se poate spune că este relativ bine, între 130 şi 159 mg/dl se încadrează la limită, între 160 şi 189 mg/dl spunem că este ridicat, iar cînd nivelul se situează la peste 190 mg/dl este foarte ridicat.

Ce este colesterolul “bun“/HDL?

Colesterolul HDL (high-density lipoprotein = lipoproteină cu densitate ridicată) este colesterolul “bun“. Nivelul ridicat al acestuia micşorează expunerea faţă de bolile cardiovasculare. Colesterolul HDL are tendinţa de a transporta excesul de colesterol către ficat, unde acesta este eliminat din organism. Persoanele care prezintă un nivel scăzut al HDL-ului (mai scăzut de 40 mg/dl) se confruntă cu un risc mai mare privind atacul de inimă. Astfel cînd HDL este mai mic de 40 mg/dl, există un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, între 40 şi 59 mg/dl: cu cît valorile sînt mai mari, cu atît ne îndreptăm spre factor de protecţie, iar cînd peste 60 mg/dl există protecţie faţă de bolile cardiovasculare.

Ce alimente sînt recomandate într-o dietă?

Organismul are nevoie de o cantitate sigură de colesterol pentru a construi membranele celulare. Ficatul produce o cantitate suficientă de colesterol pentru a îndeplini aceste cerinţe ale organismului. Din această cauză, alimentatia sănătoasă precum şi respectarea unei diete reprezintă un aspect foarte important de care trebuie să se ţină cont. O dieta bogată în grăsimi saturate, transgrăsimi şi colesterol tinde să mărească colesterolul total şi LDL-ul. O dietă săracă în grăsimi saturate, transgrăsimi şi colesterol te ajută să menţii un nivel corespunzător de colesterol. Colesterolul se găseşte numai în grăsimile animale. Anumite plante uleioase, des folosite în prepararea hranei, sînt bogate în grăsimi saturate. Transgrăsimile rezultate prin adăugarea hidrogenului uleiurilor vegetale sînt des folosite în restaurante şi în fast-food-uri. Fructele şi legumele nu conţin colesterol, de aceea sînt recomandate în orice tip de dietă. Dacă prezinţi un nivel crescut al colesterolului sanguin trebuie să urmezi o dietă sănătoasă, să practici regulat mişcare fizică, să menţii o greutate corporală corespunzătoare. În cazul în care ai nevoie de medicamente pentru a reduce nivelul colesterolului, este bine să recurgi la respectarea unei diete sănătoase atît pentru a-ţi diminua cantitatea de colesterol, cît şi pentru a-ţi îmbunătăţi sănătatea cardiovasculară.



12