Potenţialul Portului Constanţa, descuiat cu... clusterul

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Parteneriatul public-privat, cheia succesului Potenţialul Portului Constanţa, descuiat cu... clusterul
Eveniment 15 Mai 2014 / 00:00 2308 accesări 21 comentarii

MODEL DE SUCCES Cluster. Un termen pretenţios, vag şi neinteresant pentru români, obişnuiţi în 25 de ani de capitalism să-şi vadă doar interesul propriu. Este singura metodă de a avea succes, însă, într-o economie puternic globalizată. În traducere liberă, un cluster este o uniune a mai multor jucători care au un interes comun şi care, în loc să concureze între ei, îşi unesc forţele. În cazul unui cluster maritim, aşa cum vrea Constanţa să devină (şi cum ar trebui, având în vedere poziţia noastră strategică pe coridoarele internaţionale de transport), punctele-cheie sunt porturile maritime şi fluviale, canalele navigabile şi industriile conexe. „În cluster intră şantierele navale, firmele de shipping, industriile offshore, companiile de pescuit, de dragare, chiar şi marina militară. Aşa se întâmplă la Rotterdam (Olanda), cel mai de succes cluster maritim din lume. Dar asta nu captează atenţia. Dar dacă spun că acolo lucrează peste 200.000 de oameni, iar câştigurile anuale se ridică la miliarde bune de euro... abia acum lumea e atentă!“, a declarat ieri, la Constanţa, directorul general al grupului Damen Shipyards (care deţine 35 de şantiere navale în toată lumea - inclusiv în Rotterdam şi la Galaţi), Rene Berkvens, în cadrul unui eveniment de lansare a clusterului maritim al Mării Negre, la care au participat şi primarul Constanţei, Radu Mazăre, şi înaltul reprezentant al Guvernului pentru Proiecte Economice Strategice, Mircea Geoană. Un lucru este cert. Dacă vrem un model de cluster, trebuie să îl luăm pe cel din Rotterdam, unde parteneriatul public-privat dintre operatori şi administraţia locală a dus la formarea celui mai mare şi dezvoltat port european. „Avem un cluster de succes în Olanda, care a fost copiat de multe ţări şi care are o forţă uriaşă, atât de promovare, cât şi de negociere cu autorităţile centrale. Sperăm ca Portul Constanţa să ni se alăture cât mai curând“, a mai spus Berkvens.

NORMALIZARE La Constanţa, buna colaborare între autorităţile locale şi privaţi poate permite portului să îşi atingă adevăratul potenţial, apreciază Radu Mazăre. Este însă nevoie de schimbări, celea mai importante fiind implicarea mai puternică a Primăriei, prin preluarea a încă 13% din acţiunile CNAPMC (participaţia administraţiei locale ajungând astfel la 33%), dar şi transparentizarea activităţii, prin listarea unui pachet de 14% din titlurile CNAPMC. „Dar mai este o problemă, pe care am discutat-o chiar ieri (marţi - n.r.) cu ambasadorul Olandei în România - ei cer, pe bună dreptate, condiţii egale pentru toţi investitorii care vor să vină în Portul Constanţa. Jucătorii noi pot concesiona teren în Portul Constanţa doar pentru 20 de ani, în vreme ce unii care au luat acum 15 ani au pe 50 de ani. Lucrurile trebuie să se normalizeze“, a punctat Mazăre. Şi el a dat ca exemplu de cluster eficient oraşul Rotterdam, unde în autoritatea de management al portului există reprezentanţi ai acţionarului majoritar, respectiv Consiliul Local: „Ei stabilesc an de an cum se distribuie profitul, ce merge la municipalitate şi ce rămâne pentru investiţii. Administraţia locală din Rotterdam are 70% din port. Un alt exemplu bun este Hamburg, unde 80% din profitul portului merge în dezvoltare, iar 20% la Primărie, an de an“. Demersul Primăriei Constanţa de a prelua încă 13% din acţiunile CNAPMC se bucură şi de susţinerea Guvernului, Mircea Geoană subliniind ieri că „ar fi anormal ca administraţia locală să lipsească din port“. „Nu văd niciun motiv pentru care, dincolo de orice gâlceavă politică, administraţia locală, Guvernul şi privaţii să nu coexiste armonios în port“, a spus Geoană, iniţiator al proiectului „Black Sea Maritime Cluster“.



Pagina a fost generata in 0.1834 secunde