Povestea zilei de 1 Mai! Ce înseamnă şi de unde a pornit

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Povestea zilei de 1 Mai! Ce înseamnă şi de unde a pornit
Cultură 01 Mai 2018 / 13:47 687 accesări 0 comentarii

În ultimii ani, 1 Mai a devenit sinonim cu distracțiile de la malul mării, mersul la munte sau ieșirea cu prietenii la un grătar. Puțini dintre noi cunosc originea și semnificația acestei zile pentru care s-a murit în urmă cu 129 de ani. La originea acestei zilea stat reducerea normei orare zilnice decretată de Congresul Internaționalei Socialiste în 1889, fiind de atunci comemorată prin manifestatii muncitorești, potrivit antena3.ro.

1 MAI. Totul a pornit de la protestele muncitorilor din Chicago ce au avut loc pe 1 mai 1886, când sute de protestatari au ieşit în stradă cerând reducerea normei de muncă la 8 ore pe zi, fără reducerea salariului. Trei zile mai târziu, câţiva muncitori s-au alăturat unui alt protest, alături de angajaţi ai unei întreprinderi de prelucrare a lemnului. Politia a intervenit, iar patru protestatari au fost ucişi de poliţie şi multe alte persoane au fost rănite mai mult sau mai puţin grav. În aceeaşi seară, o bombă a fost aruncată din mulţime spre coloanele de poliţişti, 66 dintre aceştia fiind răniţi. Şapte au murit. Poliţia a ripostat, împuşcând nu mai puţin de două sute de oameni, mulţi dintre ei fiind răniţi mortal.

ZIUA MUNCIIÎN ROMÂNIA. Ziua Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1890 de către mişcarea socialistă. În perioada comunistă, erau organizate manifestaţii de amploare pe marile bulevarde, când coloane de oameni ieşeau în ţinute festive, scandau lozinci şi purtau pancarte.

ZIUA MUNCIIÎN PUBLICAȚIILE VREMII Ziua Munciieste sărbătorită în România începând din anul 1890, în timpul domniei lui Carol I, devenind dintr-o sărbătoare tolerată, ignorată de cele mai multe ori în publicaţiile vremii, precum Adevărul, Acţiunea conservatoare, Acţiunea şi Acţiunea Română, iar în cel mai bun caz - "o sărbătoare tolerată" -, aşa cum relata Adevărul pe 29 aprilie 1920.

Sărbătoarea internaţională de 1 Mai apare pentru prima dată în presa românească din secolul al 19-lea. "În Englitera manifestaţia de 1 Maiu a avut loc în Dumineca următoare a acestei zile. Peste tot manifestaţiunea a avut un caracter foarte impozant. La Londra au luat parte la manifestaţie 60.000 de muncitori. La Hyde-Park, unde s'a ţinut întrunirea, 24 de tribune au fost rădicate de pe care 24 de oratori au vorbit în acelaşi timp. La un semnal convenit, resoluţiuni în favoarea zilei de 8 ceasuri au fost puse la vot şi aprobate prin uriaşe aclamaţiuni", scria Adevărul din 1 mai 1893, fără a face în vreun material referire şi la sărbătoarea muncitorilor români.

Alte publicaţii ale secolului al 19-lea, între care şi Acţiunea conservatoare, ignoră însă sărbătoarea de 1 Mai. Astfel, ziarul Acţiunea conservatoare apărut marţi 1 mai 1907 nu dedică niciun material vreunei sărbători care să aibă de-a face cu muncitorii.

Câţiva ani mai târziu situaţia se schimbă şi presa din România începe să acorde spaţii restrânse sărbătorii de 1 Mai.

1 MAI - O ZI TOLERATĂ CA ZI DE REPAUS ÎN PERIOADA INTERBELICĂ Adevărul de vineri, 30 aprilie 1920, publica pe pagina 4 o ştire despre "Serbarea zilei de 1 Mai", în care se spune că mai mulţi delegaţi ai partidului socialist vor pleca în provincie pentru a lua cuvântul de 1 mai. Însă un subtitlu al materialului - "1 Mai zi «tolerată»" - relevă statutul acestei sărbători în respectiva perioadă. Acest lucru este cu atât mai evident cu cât în materialul respectiv este transmisă "Circulara Ministerului de Interne către autorităţile administrative": "Organizaţiunile socialiste muncitoreşti din ţară au hotărât să sărbătorească şi anul acesta ziua de 1 Mai. Această zi a fost întotdeauna tolerată ca zi de repaus şi manifestaţie socialistă aşa că sărbătorirea ei va fi lăsată liberă şi anul acesta, a se face în limitele în care ordinea publică nu va fi turburată (...) Ar fi de dorit ca (...) serbarea să înceapă de dimineaţă şi să se termine cel mai târziu la orele şase seara (...)".

ZIUA MUNCII1 MAI ŞI "CENZURA PREVENTIVĂ". 1 mai nu doar că era tolerată, dar sărbătoarea este asociată în ziare ale anului 1920 cu cenzura. Astfel, Adevărul de sâmbătă 1 mai 1920 titra pe prima pagină "1 Maiu şi Cenzura preventivă", lansând un atac la adresa guvernării de la momentul respectiv. "Spre a scăpa de încurcătură, guvernul a declarat ziua de 1 Maiu zi de sărbătoare legală. Deşi Conferinţa Păcei a înscris reducerea orelor de muncă la opt ca măsură internaţională, totuşi guvernul nostru nu a recunoscut ziua de 1 Maiu ca o serbare internaţională a muncei, ba din contra, circulara ministerului de interne către autorităţile administrative se referă la «tolerarea» anterioară a acestei serbări pentru a anunţa că ea va fi lăsată liberă şi anul acesta. Guvernul se fereşte a'şi lua răspunderea «tolerărei» zilei de 1 Maiu şi de aceea invocă precedentele (...)", se spunea în Adevărul din 1 mai 1920. Pe de altă parte, Acţiunea Română de duminică 1 mai 1921 nu dedică niciun material sărbătorii muncitorilor. În schimb ziarul Adevărul din 1 mai 1921 face în câteva rânduri din pagina a treia, la secţiunea ştirilor din ţară, referire la sărbătoarea de 1 Mai, sub titlul "Serbarea zilei de 1 Maiu", precizându-se că "Şcoala socialistă a decis să organizeze o serbare pe ziua de 1 Maiu (...). (Sursa: antena3.ro)

Taguri articol
Loading...

Adaugă comentariul tău





NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.

Pagina a fost generata in 0.1797 secunde