Președintele și ministrul Justiției, ar putea fi excluși din procedura de numire a procurorilor-şefi

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Președintele și ministrul Justiției, ar putea fi excluși din procedura de numire a procurorilor-şefi

02 Mai 2017 / 08:25 307 accesări
Sursa foto: rador.ro

Sursa foto: rador.ro

Proiectul de modificare a statutului judecătorilor şi procurorilor, iniţiat de către Călin Popescu-Tăriceanu, potrivit căruia preşedintele şi ministrul Justiţiei sunt excluşi din procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi a procurorului general va fi discutat, marţi, în Comisia juridică a Senatului. Executivul a formulat un punct de vedere negativ faţă de adoptarea proiectului pe vremea guvernului Cioloş, însă cabinetul Grindeanu a trimis, pe 7 aprilie, un nou punct de vedere, favorabil, însă cu observaţii, transmite news.ro.

Potrivit proiectului de lege, preşedintele României şi ministrul Justiţiei sunt excluşi din procedurile de numire a procurorilor-şefi DNA, DIICOT şi procurorului general al României, aceştia fiind desemnaţi de către CSM.

”Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată", prevede proiectul de lege.

Revocarea acestora se face tot de către CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general.

În prezent, procurorul general al României, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef DNA, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de către preşedinte, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.

Totodată, potrivit proiectului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii. Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii se face de către ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instituţiei.

Potrivit legislaţiei în vigoare, preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM.

Proiectul de lege, iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu a fost adoptat tacit, anul trecut, de Camera Deputaţilor, iar Senatul este for decizional în acest caz.

Comisia juridică avea ca termen depunerea raportului în septembrie, însă dezbaterea proiectului a fost în mod repetat amânată. Între timp, Guvernul a depus un nou punct de vedere, înregistrat la Senat pe 7 aprilie. Dacă iniţial guvernul Cioloş a dat un punct de vedere nefavorabil, guvernul Grindeanu a emis unul parţial favorabil.

Guvernul susţine modificarea procedurii în cazul şefilor Parchetelor, pentru ca numirea lor să se facă de către CSM, nu de către preşedinte, întrucât Constituţia nu prevede expres pentru preşedinte asemenea atribuţii. În schimb, Executivul vrea ca ministrul Justiţiei să-şi păstreze dreptul de a face propunerile pentru aceste funcţii, urmând ca CSM să decidă asupra unei singure variante. În favoarea acestei proceduri este invocat articolul 132 din Constituţie care prevede că procurorii îşi desfăşoară activitatea ”sub autoritatea ministrului Justiţiei”.

”Ministrului Justiţiei îi revine sarcina de a veghea inclusiv asupra modului în care se realizează conducerea Parchetelor în baza principiului responsabilităţii şi eficienţei (...) Legea specială trebuie să atribui ministrului Justiţiei un rol semnificativ în procedura de numire în funcţie a procurorilor cu funcţiile de conducere menţionate”, se arată în punctul de vedere al Guvernului.

În schimb, Executivul nu este acord cu modalitatea de desemnare a conducerii ÎCCJ propusă prin proiectul lui Tăriceanu, precizând că Înalta Curte nu este un organism colegial ca să îşi poată desemna singură conducerea, iar din procedura de numire este eliminat complet Consiliul Superior al Magistraturii.

”Nu este prevăzută implicarea Consiliului Superior al Magistraturii, autoritatea cu rol de garantal independenţei justiţiei, în procedura de numire în funcţiile de conducere de la instanţa supremă, aspect de natură să aducă atingere rolului constituţional recunoscut acestei instituţii”, argumentează Guvernul.



12
Pagina a fost generata in 0.2539 secunde