Aproape 47 de milioane de alegători sunt chemați să voteze în primul tur, la 23 aprilie, și în al doilea tur, la 7 mai, la scrutinul prezidențial din Franța, pentru a-l alege pe succesorul socialistului Francois Hollande, transmite AFP. Șeful statului francez este ales prin sufragiu universal direct, în cadrul unui scrutin uninominal majoritar în două tururi, pentru un mandat de cinci ani care poate fi reînnoit o singură dată. El trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate într-un tur sau două, indiferent de rata de participare. Votul în alb sau votul de protest, care reprezintă dreptul cetățenilor de a-și manifesta nemulțumirea sau nehotărârea în cadrul procesului electoral, nu este recunoscut în Franța. Din 2014, aceste buletine sunt numărate separat de voturile nule și anexate ca atare procesului verbal al fiecărei secții de votare, dar nu sunt luate în calcul la numărarea voturilor exprimate. Alegătorii vor avea de ales între 11 candidați, cu unul mai mult decât la scrutinul precedent, din 2012, dar cu cinci mai puțini decât în 2002, an-record în materie de candidaturi.

CUM ȘI UNDE POT VOTA CETĂțENII FRANCEZI AFLAȚI PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Cetățenii francezi aflați pe teritoriul României își pot exprima votul pentru alegerea viitorului președinte al Franței, la una dintre cele trei secții de votare deschise duminică, de la ora 8, informează Ambasada Franței în România.

Cetățenii francezi își pot exprima votul la una dintre cele trei secții de votare de pe teritoriul României. Astfel, de la ora 8, până la ora 19, urnele vor fi deschise la sediul Ambasadei Franței în România, din București, la Institutul francez din Cluj, sau la Institutul francez din Iași.

Votul se poate exprima în baza buletinului de identitate sau a pașaportului, informează Ambasada Franței în România.

Cei patru favoriți ai scrutinului — Marine Le Pen, 48 de ani (Frontul National, extrema dreaptă), François Fillon, 63 de ani (Republicanii, dreapta), Emmanuel Macron, 39 de ani (En marche!, centru), Jean-Luc Mélenchon, 65 de ani (La France insoumise, stânga radicală) — s-au distanțat în sondaje de socialistul Benoît Hamon, 49 de ani. Ceilalți șase candidați sunt suveraniștii Nicolas Dupont-Aignan, 56 de ani, Jacques Cheminade, 75 de ani, și François Asselineau, 59 de ani, troțkiștii Nathalie Arthaud, 47 de ani, și Philippe Poutou, 50 de ani, și deputatul și fostul cioban Jean Lassalle, 61 de ani.

Pe listele electorale sunt înscriși 46,97 milioane de alegători, dintre care 1,3 milioane sunt stabiliți în afara granițelor Franței. Cele 66.546 de secții de vot din Franța se vor deschide la ora locală 08:00 (06H00 GMT) și se vor închide la ora locală 19:00 (17:00 GMT), o oră mai târziu față de precedentele alegeri prezidențiale. În unele orașe mari, secțiile de votare vor rămâne deschise până la ora locală 20:00 (18:00 GMT). Votul se va desfășura sâmbătă în Antilele Franceze, în Guyana (America de Sud), în Saint-Pierre și Miquelon (arhipelagul francez din America de Nord) și în Polinezia franceză (Pacificul de Sud). Pentru asigurarea măsurilor de securitate au fost mobilizați peste 50.000 de polițiști și jandarmi, sprijiniți de 7.000 de militari din cadrul operațiunii Sentinelle (desfășurați în permanență pe teritoriul național după atacurile jihadiste din ianuarie 2015 din Paris). Este pentru prima dată în istoria celei de-a V-a Republici când un scrutin prezidențial se desfășoară într-un regim de stare de urgență, instaurat după atentatele din 13 noiembrie 2015. Legea franceză interzice publicarea rezultatelor — cu excepția datelor privind rata de participare — înainte de închiderea urnelor, duminică, la ora locală 20.00 (18.00 GMT), pentru a evita influențarea alegătorilor. Închiderea mai târzie a secțiilor de vot în anumite orașe complică sarcina institutelor de sondare a opiniei publice, care vor avea la dispoziție o oră în minus pentru a-și pregăti estimările odată ce începe deschiderea urnelor și numărarea voturilor.