Probele încropite de DNA împotriva lui Mazăre, făcute praf de Înalta Curte

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Convorbirile telefonice nu aveau niciun ”caracter ascuns”

Probele încropite de DNA împotriva lui Mazăre, făcute praf de Înalta Curte

Eveniment 23 Mai 2014 / 00:00 3298 accesări

Nu mai este o noutate pentru nimeni cum înţelege Băsescu să trateze persoanele pe care el le consideră a fi periculoase şi de care îi este frică. Îl ştiţi pe Băsescu... Un preşedinte autointitulat „jucător”, care a transformat România într-o ţară de oameni bolnavi, timoraţi, înfricoşaţi, hrăniţi cu circ televizat, abuzuri şi brutalităţi, care are tupeul să ameninţe în direct un senator al României, care a vândut Flota, care îşi pune odraslele să ia împrumuturi de la stat, să-l facă fermier, şi intervine pentru ele la directorul de la CEC şi îl sfătuieşte pe ministrul Economiei să nu cumva să se ia de acesta, care îşi dă singur case de la stat şi apoi face glumiţe de genul „Nu-i tocmai moral”, care îşi graţiază chiar şi de două ori apropiaţii (vezi cazul „Avocata Mafiei”), care se înhăitează cu interlopi şi-i protejează apoi, aceştia lăudându-se că nimeni nu le poate face nimic, care n-a lovit copilul, care face campanie electorală unui partid, jupuind în felul acesta Constituţia şi aruncând-o în râpă, care ne explică cum e el Jupân şi face şi desface frâiele Justiţiei în ţara asta, care a tăiat pensiile şi salariile deşi anchete jurnalistice au demonstrat, negru pe alb, că nu era cazul etc... Cam mare fraza, dar lungimea este necesară pentru a cuprinde, foarte pe scurt, desigur, toate nenorocirile făptuite de sus-numita creatură. Acesta este preşedintele pe care 7,4 milioane de români l-au scuipat în faţă. S-a şters şi a mers mai departe, demonstrând că singurul lucru care îl interesează este să facă - el, familia şi apropiaţii lui - avere. Credem că vă este familiar tabloul. Şi mai este un lucru care îl interesează: umilirea şi anestezierea, totală dacă se poate, a celor pe care îi consideră duşmanii săi. Prin ce mijloace? Nu contează, prin ORICE mijloace este nevoie! În acest război surd, principalele sale arme sunt DNA şi circul televizat şi le foloseşte pe amândouă din plin. Două dintre principalele sale ţinte au fost, la Constanţa, evident, preşedintele Consiliului Judeţean, Nicuşor Constantinescu, şi primarul Radu Mazăre. În ambele cazuri, circul mediatic a fost utilizat la cote înalte, cu descinderi în locuinţe, abuzuri fizice (în ce-l priveşte pe Nicuşor Constantinescu, îmbrâncit, cu mâna răsucită la spate şi dat cu capul de capota unei maşini) şi de altă natură, percheziţionat copii, înspăimântat funcţionari din Primărie şi CJ, ore multe petrecute în poză, având ca elemente de decor dube, mascaţi înarmaţi până în dinţi etc. Cu scopul evident de a mai ştirbi din capitalul electoral uriaş pe care îl deţin cei doi, aleşi (pe bune) de constănţeni.

Primarul Radu Mazăre a avut parte şi de o mică regie: când a fost anunţat de începerea urmăririi penale în cazul cartierului social Henri Coandă, deşi se afla în Herăstrău, vorbind cu avocata sa, pe care o întreba unde să se prezinte, s-a trezit înconjurat de opt mascaţi, cu puşti şi muşchi, care i-au înmânat o hârtiuţă şi l-au condus la DNA. Desigur, întâmplarea a făcut ca o trupă echipată ca de desant să treacă pur şi simplu pe acolo şi să fie suficient de amabilă să-l „facă o tură” pe primar la DNA, căci altfel nu se explică nimereala. Şi n-am vrea să ne gândim la alte lucruri...

JUDECĂTOAREA CARE L-A LĂSAT LIBER PE MAZĂRE, CERCETATĂ Povestea continuă cu Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al DNA, care a trimis Inspecţia Judiciară pe capul judecătoarei care n-a fost de acord cu propunerea de arestare a primarului Mazăre, pe care n-a considerat-o a fi justificată legal. Însăşi temuta structură DNA a depus contestaţie împotriva încheierii respectivului dosar. „O primă critică formulată de Parchet (în contestaţie - n.r.) vizează lipsa de motivare a încheierii. Din examinarea hotărârii rezultă, contrar celor susţinute de Parchet, că judecătorul de drepturi şi libertăţi a ajuns la concluzia că nu există probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile ce fac obiectul acuzaţiei pe baza unui raţionament judiciar fundamentat pe analiza conţinutului mijloacelor de probe administrate, respectiv înscrisuri, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi declaraţiile martorilor. Astfel, în mod just, a apreciat că procurorul nu a administrat probe care să creeze suspiciunea rezonabilă privind primirea (modalitate de săvârşire a infracţiunii de luare de mită reţinută în cauză) de către inculpatul Mazăre Radu Ştefan a vreunei sume de bani, respectiv darea unei astfel de sume de către inculpatul Morgenstern Avraham, pentru ca, în schimbul acesteia, inculpatul Mazăre Radu să-i faciliteze câştigarea licitaţiei şi încheierea contractului de achiziţie nr. 10.240 din 22.12.2011 între Regia Autonomă „Exploatarea domeniului public şi privat“ Constanţa şi SC Shapir Structures SRL, al cărei reprezentant era inculpatul Morgenstem Avraham”, se arată în motivarea sentinţei definitive, emisă ieri de completul de judecată împotriva cererii DNA privind arestarea primarului constănţean.

CE ÎNSEAMNĂ „FEES” Concret, în motivare se arată că, deşi înscrisurile bancare existente la dosar atestă că „societatea Larton Consultants Ltd. a transferat, în două tranşe, suma totală de 282.847 euro într-un cont deschis la LGT Bank din Liechtenstein de firma Melici Management Inc. şi că, ulterior, o sumă de 95.000 euro a ajuns în contul aparţinând inculpatului Mazăre Radu Ştefan, fiind virată de societatea Melici Management Inc., celelalte mijloace de probă administrate nu conduc la concluzia că banii au fost remişi şi, corelativ, primiţi pentru ca inculpatul Morgenstern Avraham să câştige licitaţia din 15.12.2011”. De asemenea, titlul transferurilor efectuate în contul primarului, „fees”, „nu este edificator, în sine, câtă vreme din înscrisurile bancare existente la dosar rezultă că în perioada de referinţă au existat mai multe transferuri cu acelaşi titlu către alte persoane”.

CUM SĂ DAI MITĂ CA SĂ PIERZI BANI... În acest context, nu putem să nu reamintim uimirea primarului Mazăre la auzul enormităţii: un om care dă mită ca să câştige o licitaţie din care nu obţine nimic, cartierul social fiind construit cu 286 de euro pe metrul pătrat, adică foarte aproape de preţul de producţie, în contextul în care pe Adriean Videanu nu îl întreabă nimeni cum a achiziţionat locuinţe sociale cu 1.300 euro/mp??? „Aşa de profitabilă este afacerea Henri Coandă... Constructorul a pierdut 300.000 de euro în contractul pe care l-a derulat pentru campusul social. Cred că trebuie să fii nebun să dai şi şpagă pentru a pierde 300.000 de euro”, declara, în aprilie, Mazăre.

STENOGRAMELE APĂRUTE ÎN PRESĂ, DOAR O ÎNCERCARE PENIBILĂ DE MANIPULARE Vă mai amintiţi îndelung vehiculatele stenograme ale interceptărilor unor discuţii ale primarului cu diverse persoane, interceptări care au sărit din sertarele, nu ne îndoim, bine încătuşate ale procurorilor direct în redacţiile media ale sclavilor băsişti şi, de acolo, direct în văzul publicului spectator, desigur, după ce au trecut printr-un frumos proces de cosmetizare... Şi, desigur, vă mai amintiţi cât de sus săreau băsiştii, ţipând cât îi ţineau bojocii că stenogramele sunt dovada clară şi certă că Mazăre este vinovat! Aşa este: din stenograme reieşea clar cum Mazăre se face vinovat de faptul că are un prieten, că se plimbă într-o altă ţară şi - şoc şi groază! - că prietenul îl aşteaptă la aeroport! Înfiorător!

Lăsând la o parte circul greţos de care nu avea nimeni nevoie, decât cei care sunt plătiţi din banii de asigurări ai românilor, în motivarea sentinţei definitive se arată negru pe alb că: „Din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice nu rezultă niciun fel de informaţii ori date care să facă legătura între transferul sumelor de bani şi licitaţie ori încheierea contractului de achiziţie între RAEDPP Constanţa şi SC Shapir Structures SRL, al cărei reprezentant era inculpatul Morgenstern Avraham. Toate convorbirile telefonice redate în cauză se referă la existenţa şi derularea unor relaţii contractuale în care erau implicaţi inculpaţii Morgenstern Avraham şi Mazăre Radu Ştefan. Sub acest aspect, se impune precizarea că în cursul anului 2011, când se presupune că au fost comise faptele şi au fost purtate convorbirile telefonice redate în cauză, SC Shapir Structures SRL se afla deja în relaţii contractuale cu Primăria Constanţa în îndeplinirea obligaţiilor ce decurgeau din contractul de execuţie a trei blocuri din proiectul locuinţe pentru tineri (proiectul Baba Novac)”.

Cu alte cuvinte, din interceptările convorbirilor telefonice reiese că doi oameni se aflau în relaţii contractuale şi că ei vorbeau la telefon! Tare, nu? Mai mult decât atât, în interceptări, cei doi discutau despre proiectul de locuinţe ieftine pentru tineri din Baba Novac şi nu din Henri Coandă... De asemenea, „din examinarea proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice anterior menţionate rezultă că discuţiile purtate vizau desfăşurarea unor relaţii comerciale şi nu există vreo referire la remiterea/primirea unor sume de bani în scopul facilitării câştigării licitaţiei de către SC Shapir Structures SRL privind campusul social Henri Coandă“.

CARACTERUL ASCUNS AL CELOR DISCUTATE CU OCAZIA ÎNTÂLNIRILOR DINTRE INCULPAŢII MAZĂRE RADU ŞTEFAN ŞI MORGENSTERN AVRAHAM, DEDUS DE PROCUROR DIN „NUMEROASELE CONVORBIRI TELEFONICE ÎNTRE MAZĂRE RADU ŞTEFAN, MORGENSTERN AVRAHAM ŞI SCHWARTZENBERG EMILIAN CARE NU AU ALT SCOP DECÂT STABILIREA UNOR LOCURI DE ÎNTÂLNIRE, NEAVÂND NICIUN ALT CONŢINUT“, CONSTITUIE O SIMPLĂ SUPOZIŢIE, SE MAI ARATĂ ÎN MOTIVARE.

PROBELE CARE N-AU PROBAT NIMIC Aşadar, probele nu au „fost apte” să creeze suspiciunea că transferul sumelor de bani este în legătură cu atribuţiile de serviciu ale lui Mazăre şi cu împrejurarea că licitaţia a fost câştigată de societatea administrată de Morgenstern. Prin urmare, disperarea procurorului-şef al DNA de a incrimina pe toată lumea a fost contracarată de însăşi instanţa de control judiciar, care apreciază că nu este îndeplinită condiţia ca din probe să rezulte suspiciunea rezonabilă privind săvârşirea faptei. „Transferul unor sume de bani poate fi determinat de existenţa unor relaţii comerciale, posibilitate care nu a fost exclusă prin probatoriul administrat. Ca atare, nu este suficientă existenţa unor mijloace de probă din care să rezulte anumite informaţii sau date despre existenţa unui fapt ori a unei împrejurări, ci acestea trebuie să constituie probe, ceea ce presupune că din conţinutul lor, dar şi din confruntarea şi armonizarea indiciilor furnizate să rezulte date privind existenţa infracţiunii şi a săvârşirii ei de către inculpat”, se mai arată în motivare. În traducere, „nicio probă nu conduce la concluzia că sumele de bani au fost date şi, corelativ, primite în considerarea evenimentelor apreciate de procuror ca fiind momente-cheie ale licitaţiei”.

CONCLUZIE Concluzia instanţei este simplă şi firească: „În acord cu judecătorul de drepturi şi libertăţi, instanţa de control judiciar apreciază că (...) din probe nu rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit o infracţiune. În consecinţă, hotărârea judecătorului de drepturi şi libertăţi este legală şi temeinică (...) Se respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii de şedinţă nr. 337 din 9 aprilie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, în dosarul privind pe inculpaţii Mazăre Radu Ştefan şi Morgenstern Avraham”.



12
Pagina a fost generata in 0.223 secunde