Profesorii români, supăraţi... rău pe sistemul de învăţămînt

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Profesorii români, supăraţi... rău pe sistemul de învăţămînt

Social 27 Iulie 2006 / 00:00 943 accesări

Susţinerea examenelor de titularizare a generat vii discuţii între cadrele didactice care au concluzionat că trebuie schimbat ceva în sistem. Cel mai neinspirat subiect a fost cel de la disciplina metodică şi care a fost considerat ambiguu formulat. De aceea, responsabilii din Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEdC) care au cerut tratarea unui subiect extrem de vast după “cum au visat noaptea” sînt făcuţi răspunzători de procentele slabe înregistrate la examen. Părerea este împărtăşită de multe cadre didactice care şi-au exprimat opinia pe mai multe forumuri de discuţii, cum ar fi site-ul MEdC. Mulţi dintre absolvenţii învăţămîntului superior care au participat pentru prima oară la un concurs de titularizare au rămas cu “un gust amar” pentru că au tratat foarte bine subiectele de specialitate însă, la metodică au obţinut doar căte un punct, maxim două. Este interesant de reprodus cîteva dintre părerile cadrelor didactice care circulă pe Internet. Unii recunosc că au întîlnit colegi extrem de slab pregătiţi care au acum curajul de a se înscrie la doctorat, deşi nu cunosc nici noţiuni elementare din materia pe care o predau. “Nepotismele, corupţia sînt la ele acasă”, este concluzia celui care a emis această opinie. “Cîţi puteau anticipa ce vor ăştia să scriem la metodică? Nu-i destul de vizibil că şi-au bătut joc? Şi bareme? Ca la bac, de doi lei. Nu au ce lectura sau ce comenta dacă au dat acelaşi subiect metodic la toate disciplinele? (…) Mi se pare o mare ticăloşie. Să rezolvi bine partea ştiinţifică, de specialitate, şi să pierzi titularizarea din cauza unei secvenţe dintr-un vis de noapte al celor de la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare din cadrul MEdC”, scrie un alt revoltat vizavi de cerinţele la acest examen de titularizare. “Astea-s subiecte de metodică? Unde aplicăm noi aşa ceva? Ce copil, nepot, vecin, de ministru a dat titularizarea anul acesta şi a avut nevoie să omoare competiţia? Sîntem noi de vină că ne ducem la un astfel de examen an de an. Au de cine să îşi bată joc şi pe seama cui să se distreze”, scrie un alt cadru didactic.

Avînd în vedere că subiectul la metodică a fost ambiguu, nu este de mirare că există suspiciuni, iar întrebarea “cui foloseşte” este prima care a încolţit în mintea profesorilor. De aceea, nu puţini sînt cei care susţin că la aceste examene să participe absolut toţi profesorii: şi cei din minister, şi cei din ISJ-uri şi directorii din şcoli. “Cred că dacă au primit pe vremea lui Ceauşescu un post bun, pot să îşi bată joc de cei care învaţă. Cîţi dintre aceştia ar fi luat examenul?”, se întreabă un alt cadru didactic. Alte probleme care îi frămîntă pe dascăli sînt: cîte mii de euro costă o titularizare, de ce nu sînt posturi vacante în oraş, de ce aceste posturi nu sînt scoase la concurs cînd ele, de fapt, există. Au fost însă şi opinii ale unor profesori care au recunoscut că le este ruşine să fie colegi cu cei care de abia “împuşcă” un cinci, cu cei avizi de bani care iau cîte 300 de euro pentru o corigenţă sau directori care pornesc de la 600 de euro pentru o exmatriculare. Au fost multe cadre didactice care au condamnat atitudinea părinţilor care dau acele “protocoale” la examenele de bacalaureat sau testările naţionale pentru faptul că odrasla nu învaţă. Aceleaşi cadre didactice au condamnat şi atitudinea colegilor lor la care ajung respectivele “protocoale”. Există însă şi explicaţii atît pentru nivelul slab de pregătire a unora dintre absolvenţii unei facultăţi, care au intrat pe baza unui concurs de dosare sau pe baza unui interviu şi care şi-au mai şi cumpărat examenele. În aceste cazuri nu este normal să accepte bani pentru că şi ei au dat la rîndul lor pentru a se trezi cu o diplomă? În concluzie, sistemul e ticăloşit şi trebuie schimbat, trebuie făcută o reformă morală, iar cuvinte precum „competenţă” şi „profesionalism” trebuie îmbrăcate de substanţă, iar dascălii care formează caractere şi oameni trebuie să promoveze adevăratele valori, cele universale şi nu moneda calpă care circulă acum prin România portocalie.



12
Pagina a fost generata in 0.0921 secunde