Preşedintele Vladimir Putin a ridicat din nou tonul, marţi, la “ţările din NATO care îşi încordează muşchii la frontierele Rusiei”, avertizînd că “Moscova nu va întîrzia să dea un răspuns”. Afirmaţiile liderului de la Kremlin au fost făcute în cadrul unei reuniuni a comandanţilor forţelor armate din Ministerul rus al Apărării. “Vedem cum anumite ţări membre NATO îşi consolidează resursele militare în apropierea frontierelor ruse, încălcînd acordurile semnate”, a adăugat Putin. În acest context, el a reafirmat decizia de a suspenda de la 12 decembrie participarea Rusiei la Tratatul pentru Forţele Convenţionale în Europa (CFE), unul dintre textele-cheie care reglementează securitatea pe continentul european de la încheierea Războiului Rece. “Suspendarea participării ruse la tratatul CFE este unul dintre răspunsurile la această situaţie”, a spus Putin, menţionînd că “Rusia va examina o reluare a obligaţiilor sale cînd aceste state vor adera la versiunea adaptată a CFE şi cînd o vor aplica”, a adăugat el. Totodată, preşedintele rus a insistat asupra necesităţii ca Rusia să aibă forţe nucleare moderne şi adaptate. Rusia denunţă, în afară de extinderea NATO în apropierea frontierelor sale, proiectul scutului american antirachetă în Europa, care prevede amplasarea unui radar în Cehia şi a unor interceptoare de rachete în Polonia. Vladimir Putin şi-a exprimat dezamăgirea că propunerile ruse, mai ales cea a folosirii comune a unui radar din Azerdaidjan în locul radarului din Cehia, au rămas fără răspuns.

Revenind la problemele de politică internă, tot ieri, preşedintele Consiliului Federaţiei, Camera Superioară a Parlamentului rus, a făcut apel din nou către Vladimir Putin să rămînă la preşedinţie după martie 2008, argumentînd că “legea fundamentală rusă nu este trimisă din cer şi poate fi modificată”. Teoretic, Vladimir Putin nu poate să se prezinte la alegerile prezidenţiale din martie 2008 după două mandate consecutive. El a declarat în repetate rînduri că nu va aduce modificări Constituţiei pentru a rămîne la Kremlin, dar că va avea în continuare influenţă. Putin ar putea deveni premier sau liderul majorităţii parlamentare, iar unii nu exclud nici posibilitatea ca el să candideze din nou, fără a modifica legea fundamentală, profitînd de lacunele legii electorale.

Deocamdată, premierul rus, Viktor Zubkov, care pînă în septembrie era aproape necunoscut, a devenit favorit la succesiunea lui Vladimir Putin, potrivit unui sondaj publicat marţi. Sondajul a arătat că inflaţia este cea mai mare preocupare a electoratului rus înainte de alegerile parlamentare din 2 decembrie. Aproape trei sferturi dintre ruşi - 72% - cred că Putin a decis deja pe cine va sprijini pentru preşedinţie, iar 26% cred că această persoană va fi Zubkov. Prim vicepremierii Serghei Ivanov şi Dmitri Medvedev, consideraţi la un moment dat favoriţi în cursa pentru Kremlin, şi-au pierdut din popularitate, a arătat sondajul. Doar 17% dintre cei intervievaţi mai cred că Ivanov este alegerea lui Putin şi 16% că şeful statului îl va sprijini pe Medvedev. Peste o treime dintre respondenţi - 35% - nu se pronunţă. Majoritatea celor întrebaţi, 53%, au spus că l-ar vota pe Putin dacă ar candida din nou la preşedinţie, iar 83% cred că Putin va păstra un rol important în ţară şi după ce nu va mai fi preşedinte.