Scapă cine poate

Raidurile Rusiei în Siria au omorât 600 de oameni într-o lună

Externe 29 Octombrie 2015 / 15:49 963 accesări

Loviturile aeriene pe care Rusia le întreprinde de la începutul intervenției sale militare în Siria, la 30 septembrie, au făcut deja aproape 600 de morți, majoritatea membri ai grupărilor armate, potrivit organizației neguvernamentale Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). Raidurile au vizat 10 din cele 14 provincii ale Siriei. Nu au avut loc bombardamente în Tartus (vest) și Suwayda (sud), aflate sub controlul regimului de la Damasc, Hasaka (nord-est), aflată sub controlul forțelor kurde, și Kuneitra, pe platoul Golan (sud), lângă linia de încetare a focului cu Israelul. OSDO a numărat 595 de morți până în 29 octombrie, dintre care 279 sunt rebeli moderați și islamiști aliați ai Frontului al-Nusra, ramura siriană a rețelei teroriste al-Qaida, 131 sunt jihadiști ai grupării Statul Islamic (SI), iar 185 sunt civili, inclusiv 46 de femei și 48 de copii. Potrivit organizației neguvernamentale citate, majoritatea raidurilor au vizat în special rebeli moderați, grupările islamiste precum Frontul al-Nusra, dar și regiuni aflate sub controlul SI.

În ceea ce privește bilanțul raidurilor efectuate de coaliția condusă de SUA între 23 septembrie 2014 și 23 octombrie 2015, OSDO vorbește despre 3.649 de morți, dintre care 3.276 - membri ai SI, 147 - membri ai Frontului al-Nusra și altor grupări islamiste și 226 - civili (6% dintre victime), printre care 65 de copii și 40 de femei. Raidurile ruse au permis actualului regim de la Damasc să recucerească trei orașe din provincia Hama (centru), șase sate, mai multe ferme și coline la sud de Alep și să preia controlul asupra celei mai mari părți din înălțimile Jib Ahmar, în provincia Latakia (vest). În același timp, SI a cucerit importante zone dintr-un drum vital pentru regimul de la Damasc, drum ce leagă Homs de Alep.

EFORTURI DIPLOMATICE Şefii diplomaţiilor din Statele Unite, Rusia, Turcia şi Arabia Saudită au deschis joi, la Viena, al doilea ciclu de negocieri pe tema războiului din Siria, la care urmează să participe vineri, pentru prima dată, Iranul, principalul aliat al Siriei în Orientul Mijlociu. Prezenţa lui Mohammad Javad Zarif la negocierile internaţionale cu privire la războiul din Siria marchează o întorsătură diplomatică majoră, dorită de Moscova. Iranul şiit şi Arabia Saudită sunnită - cele două mari puteri rivale din regiune - au poziţii contrare, la scenă deschisă, cu privire la Siria. Teheranul susţine în mod direct financiar şi militar regimul de la Damasc, în timp ce Riyadhul sprijină grupările rebele şi participă la atacurile coaliţiei internaţionale conduse de SUA împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI). Rusia insistă - de la începutul conflictului din Siria - asupra participării Iranului la o soluţionare politică. Însă SUA s-au opus până marţi, când şi-au anunţat, spre surprinderea generală, schimbarea poziţiei. Şefilor diplomaţiilor americană, rusă, saudită şi turcă li se alătură, tot vineri, în capitala austriacă, omologii lor din Liban şi Egipt. Miniştrii de Externe francez - Laurent Fabius, britanic - Philip Hammond şi german - Frank-Walter Steinmeier, dar şi Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă, Federica Mogherini, vor fi de asemenea prezenţi.

Soarta preşedintelui sirian continuă să creeze disensiuni între Washington şi Moscova. Directorul CIA, John Brennan, s-a declarat convins că ruşii ar căuta să obţină plecarea lui al-Assad. Însă, miercuri seara, un purtător de cuvânt al Kremlinului a declarat că o soluţie politică nu poate să fie discutată în detaliu decât după ce teroriştii vor fi primit lovituri decisive.