Rămas-bun, Nicolae Motoc!

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Doliu în cultura constănţeană Rămas-bun, Nicolae Motoc!
Cultură 08 Iunie 2013 / 00:00 1714 accesări 0 comentarii

Comunitatea oamenilor de cultură de la malul mării păşeşte pragul unei grele încercări, odată cu trecerea la cele veşnice a unuia dintre cei mai valoroşi scriitori ai spaţiului dintre Dunăre şi Marea Neagră, Nicolae Motoc. Scriitorul, în vârstă de 78 ani, a părăsit această lume, joi, în jurul orei 15.00, după o îndelungată suferinţă. Sicriul cu trupul neînsufleţit al omului de cultură a fost depus la Casa Albastră, iar înmormântarea are loc în această sâmbătă, de la 12.00, la Cimitirul Central.

Poetul, prozatorul şi eseistul Nicolae Motoc s-a născut la data de 1 februarie 1935, la Feteşti, judeţul Ialomiţa. Familia lui s-a mutat la Constanţa, la doi ani de la naşterea sa. După cursurile generale şi liceale la Colegiul „Mircea cel Bătrân“, Nicolae Motoc a absolvit Şcoala de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu“, unde i-a avut colegi, printre alţii, pe Nicolae Labiş, Doina Sălăjan, Florin Mugur şi Doina Ciurea. În 1970, Nicolae Motoc a obţinut diploma Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti.

MENTOR Ca redactor-şef adjunct al revistei „Tomis” - din 1966 şi până la vârsta pensionării - a vegheat debutul multor tineri scriitori şi a pregătit o nouă generaţie de redactori ai cunoscutei publicaţii de cultură. Unul dintre aceştia este şi prozatorul şi publicistul Ovidiu Dunăreanu, care l-a cunoscut pe Nicolae Motoc în redacţia revistei „Tomis”, în anul 1970.

POEZIE RAFINATĂ ŞI PROZĂ PARABOLICĂ „Nicolae Motoc rămâne unul dintre cei mai importanţi poeţi din Dobrogea ultimei jumătăţi de secol, un creator care a scris o poezie insolită, rafinată, plină de neliniştile omului modern, refuzând superficialitatea, risipa. Ca prozator, prin romanele sale, a deschis drumuri noi în proza parabolică, de proiecţie ironică. Dar Nicolae Motoc a fost un reper fundamental, inconfundabil, al revistei „Tomis”. Timp de patru decenii, a construit această revistă, lună de lună. Sub mâna sa, „Tomisul” s-a impus ca una dintre cele mai valoroase reviste care au apărut în Dobrogea. Totodată, a construit în jurul revistei şi o veritabilă şcoală de publicistică literară, prin mâna lui trecând numeroşi scriitori tineri şi redactori, care au ajuns apoi scriitori şi publicişti recunoscuţi astăzi”, a spus Ovidiu Dunăreanu.

În ultima vreme, Nicolae Motoc era văzut din ce în ce mai rar la întâlnirile filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, al cărei membru era din anul 1972.

„Nicolae Moroc, atât cât a fost în putere, până să-l doboare bolile şi bătrâneţea, a trăit totul cu incandescenţă, precum lava izbucnită dintr-un vulcan, mereu în clocot. Să-i fie ţărâna uşoară şi amintirea noastră, a celor care am lucrat cu el, veşnică”, a conchis scriitorul Ovidiu Dunăreanu.

Ultimele „Erezii Marine”

Printre volumele semnate de Nicolae Motoc se numără „Ceasul umbrei” (1969), „Elementele” (1974), „Dimineaţa nuanţelor” (1989), „Fragilităţi” (1996 - Premiul Filialei „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor şi Premiul revistei „Tomis”), „Ochiul lui Orfeu” (2006) , „Vivisecţii” (2007). Ultima sa carte, antologia „Erezii marine” (în 1980 a publicat un volum cu acest nume), a fost lansată pe 4 iunie 2009, la Biblioteca Judeţeană Constanţa.

Loading...

Adaugă comentariul tău





NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.

Ştiri recomandate

Pagina a fost generata in 0.1934 secunde