Într-un material postat pe pagina sa de Facebook, politicianul Remus Cernea face o radiografie a procesului pe care i l-a intentat Marian Munteanu, cel care afirma cu niște ani în urmă că “în România nu a existat niciun fel de ‘holocaust antievreiesc” și pe care acesta din urmă l-a pierdur la Tribunalul București. Redăm mai jos, integral, materialul respectiv.

"Decizia instanței, publicată azi pe site-ul Tribunalului București, este de respingere a cererii domnului Marian Munteanu ca fiind neîntemeiată (Dosarul Nr. 43194/3/2016). M-am apărat singur și, din respect pentru ceea ce a reprezentat tânărul Marian Munteanu în cursul demonstrațiilor din Piața Universității în 1990, nu i-am cerut cheltuieli de judecată. Domnia sa va avea timp 30 de zile de la comunicare să facă apel care, în cazul în care va fi făcut, se va judeca la Curtea de Apel București.

Pentru ce m-a dat în judecată cerându-mi daune morale de 1.000.000 de lei? Pentru că am publicat un articol pe Vox Publica în preajma alegerilor locale din 2016, după ce domnia sa fusese desemnat candidat al PNL pentru Primăria Capitalei, articol în care am prezentat o serie de declarații ori acțiuni ale sale pe care i le-am criticat.

După cum am susținut în instanță, “am criticat vederile domnului Marian Munteanu și am argumentat de ce ele sunt periculoase pentru democrație. Nu am jignit persoana, ci am combătut o viziune politică față de care am puncte de vedere foarte critice exprimate de-a lungul întregii mele activități civice și politice de 20 de ani. Ideile cuiva pot fi criticate și demontate. Ele nu beneficiază de protecția legii. Doar persoana este protejată față de calomnie și insultă.”

Printre motivele concrete invocate care au făcut obiectul judecății se numără:

1. Domnia sa a publicat un comunicat în revista Mişcarea, Anul III, Nr. 10 (31), iunie 1994, pag. 1. în care a afirmat că “în România nu a existat niciun fel de ‘holocaust’ antievreiesc” și că „(…) nu putem să trecem cu vederea faptul evident că victimele represiunilor şi violenţelor în România au fost mereu şi mereu românii şi nicidecum minorităţile naţionale (…)”. Or, după cum am arătat în instanță, acest lucru contravine unor realități cutremurătoare și „înseamnă să negi suferințele și represiunile asupra evreilor și romilor care reprezintă minorități naționale în țara noastră. Domnul Marian Munteanu spune explicit că minoritățile naționale nu au fost deloc victime ale represiunii în România!” Astfel de afirmații au caracter negaționist cu privire la Holocaust, lucru pe care l-am criticat în articolul meu.

Este un adevăr cumplit dar care trebuie cunoscut și asumat acela că, în conformitate numeroase date istorice, statul român poartă responsabilitatea pentru uciderea a aproximativ 300.000 de evrei și pentru deportarea în Transnistria a aproximativ 25.000 de romi dintre care aproximativ 11.000 și-au pierdut viața. A face afirmații care neagă suferințele enorme la care au fost supuși acești oameni care au îndurat foamea, setea și zăpușeala din ‚trenurile morții’, frigul din câmpiile unde au fost duși în marșuri forțate epuizante laolaltă copii, femei, oameni bolnavi și bătrâni ori de-a dreptul masacrul prin împușcare reprezintă o uriașă culpă morală.

Mi-aș dori să îl văd pe domnul Marian Munteanu că își cere scuze public pentru asemenea declarații care îl pun în rândul celor cu vederi negaționiste față de Holocaust. Aș fi primul care le-ar saluta! Până atunci, cred că am dreptul să îi critic afirmațiile și să mă tem ca o persoană care nu și le-a renegat să ajungă într-o poziție de demnitate publică.

2. Totodată, domnul Marian Munteanu a afirmat că este creaționist, lucru pe care de asemenea l-am criticat, consider, pe deplin întemeiat. Am arătat în argumentația prezentată instanței faptul că “creaționismul este o concepție de inspirație religioasă care se opune faptelor dovedite științific cu privire la evoluția speciilor și omului. Da, a fi creaționist înseamnă a respinge cunoștințele și dovezile științifice care atestă evoluția, adică înseamnă a respinge știința. În cadrul comunității științifice există un consens cu privire la evoluție, dovedit din numeroase câmpuri ale cunoașterii științifice, iar creaționismul este privit drept o formă de pseudoștiință. Este irelevantă lista personalităților menționate în cererea de chemare în judecată de către domnul Marian Munteanu drept creaționiști, oricât de onorabile ar fi acele nume și oricâte contribuții ar fi adus în alte domenii ale cunoașterii decât cel legat de cercetarea originii și evoluției speciilor. În primul rând, ei au trăit în perioade (secolele XVII – XIX) în care dovezile științifice care să ateste evoluția speciilor și a omului erau încă puține iar înțelegerea evoluției cvasi-inexistentă (până la lucrarea lui Charles Darwin “Despre originea speciilor” publicată în 1859, dar care nu a fost imediat acceptată pe scară largă, tocmai din cauza răspândirii concepțiilor creaționiste, neștiințifice). E ca și cum ai cita o listă de personalități care au crezut că Soarele se învârte în jurul Pământului, înainte ca astronomii Copernic, iar apoi Kepler și Galileo (nu fără a se izbi de o opoziție amplă, mai ales din partea bisericii) să aducă dovezile că lucrurile stau exact invers și că modelul ptolemeic geocentrist care punea Pământul în centru este eronat.”

3. O altă temă a fost cea legată de faptul că mă sitez pe o poziție foarte diferită de a domniei sale atunci când apăr drepturile omului și, implicit, drepturile persoanelor LGBT (lesbiene, gay, bisexuali și transgender) în timp ce domnul Marian Munteanu a exprimat în repetate rânduri opinii cu caracter homofob prin care își exprimă opoziția față de egalitatea în drepturi între persoane heterosexuale și persoanele LGBT.

4. Un alt lucru menționat de domnul Marian Munteanu drept motiv pentru a-i plăti daune morale uriașe este și acela că am menționat un lucru de notorietate și anume acela că: “domnia sa a activat până acum alături de organizații și formațiuni politice naționaliste și / sau extremiste: Partidul Comunist Român, Mișcarea Pentru România (de factură național-creștină și de inspirație filo-legionară), Partidul Unității Naționale Române (PUNR) și Partidul Național Român (înființat de fostul șef al Serviciului Român de Informații, Virgil Măgureanu).”

Trebuie spus și că la data la care am făcut declarațiile pentru care domnul Marian Munteanu m-a acționat în instanță, dețineam calitatea de deputat în Parlamentul României. Or, declarațiile mele se înscriu în cadrul firesc al opiniilor politice. Față de aceste opinii politice ale parlamentarilor, pe lângă Art. 30 care oricum protejează libertatea de exprimare a tuturor cetățenilor Art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care face același lucru, există și o protecție suplimentară în Constituție care să asigure tocmai dinamica firească a luptei politice într-o societate democratică.

Astfel, Art. 72 - Imunitatea parlamentarăprevede că:

(1) Deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.”

Astfel că în această cauză poate fi invocat și Art. 72 ca text constituțional de referință în luarea unei decizii de către instanță.

Așadar, în ceea ce am scris despre domnia sa nu l-am atacat la persoană, ci am avut un discurs situat în registrul unor critici formulate în mod civilizat și solid argumentate la adresa ideilor pe care le-a exprimat și a acțiunilor pe care le-a întreprins. De asemenea, i-am citat spusele fără a modifica nimic și le-am criticat în raport cu valorile democratice și civice pe care le promovez, lucru care se înscrie pe deplin în cadrul libertății de exprimare.