“Aş vrea să le mulţumesc public unor deputaţi constănţeni care au înţeles importanţa acestei legi, care au înţeles măsura reparatorie. Astfel, vreau să mulţumesc public pentru sprijinul acordat deputatului George Dragomir că a susţinut acest proiect de lege, deputatului Andrian Mihei care s-a zbătut foarte mult ca acest proiect de lege să treacă de Cameră, el fiind şi vicepreşedinte al CCINA, deputatului Mircea Iustian, dar şi deputatului Alexandru Mazăre cu care am discutat personal despre însemnătatea acestei legi şi care a votat ”, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele CCINA, Mihai Daraban. El a adăugat că, în prezent, legea se află la Curtea Constituţională unde a fost contestată de mulţi deputaţi PD pe motiv că Registrul Comerţului s-ar da unei entităţi private fără licitaţie. Preşedintele CCINA a mai spus că în momentul creării Registrului Comerţului s-a dat camerelor de comerţ doar un act normativ şi lli s-a spus că trebuie să organizeze o astfel de instituţie. “Faceţi registrul Comerţului. Aşa s-a spus atunci. S-a pus actul normativ pe masă şi nu s-a mai dat nimic, niciun microfon, niciun reportofon, niciun portofoliu, niciun calculator, absolut nimic. S-a plecat de la zero, pe genunchi. În timp, instituţia s-a dezvoltat, şi-a luat tehnică de calcul, tot ce era nevoie pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime. S-a ajuns în 2002, cînd exista o infrastructură, iar sistemul cameral din România stîrnea invidie. Cînd a fost schima cu preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Vlasov, s-a spus că Registrul Comerţului este o instituţie serioasă şi nu mai poate fi lăsată pe mîna zdruncinaţilor ăstora de preşedinţi de cameră, astfel că a fost luată cu tot cu arme şi muniţii. Au făcut cu noi un proces verbal de dare în folosinţă gratuită, s-au mutat cu chirie peste tot şi au plecat din sediile noastre unde nu plăteau nimic”, a mai spus preşedintele CCINA. În opinia sa, ORC nu are nici un fel de patrimoniu.

El a precizat că “ORC Constanţa a uzat atît moral cît şi fizic toate calculatoarele achiziţionate de CCINA, ceea ce a atras înlocuirea tehnicii de calcul, şi a mai achiziţionat un autoturism, întrucît restul este chirie“. Daraban a menţionat că anterior preluării ORC de către Ministerul Justiţiei, CCINA era pregătită să cumpere cu 2,5 milioane de dolari sediul Băncii Agricole, sediul BNR din piaţa Ovidiu, la care se adăuga şi un credit bancar, pentru a putea oferi un spaţiu adecvat desfăşurării activităţii specifice ORC. De menţionat este faptul că în programul de guvernare al Alianţei ba Nu ba Da un capitol aparte prevede clar revenirea Registrului Comerţului în sistemul cameral. Mai mult decît atît, şeful CCINA nu îşi explică atitudinea pediştilor asupra acestei măsuri reparatorii, indicîndu-l pe actualul preşedinte al PD, Emil Boc care, în 2002, a făcut declaraţii dimetral opuse faţă de afirmaţiile din prezent: “Dacă în 2002 Emil Boc spunea că nu este de acord cu preluarea Registrului Comerţului de către stat, pe motiv că este o vorba despre o naţionalizare, în prezent, acelaşi Emil Boc, a subliniat că nu este de acord cu revenirea instituţiei în sistemul cameral, Cine să mai înţeleagă?”. O altă problemă evidenţiată de susţinătorii măsurii reparatorii, constă în faptul că deşi Registrul Comerţului este o entitate cu autofinanţare care aparţine de Ministerul Justiţiei, agentul economic este pus în dificultate atunci cînd se vede nevoit să se îndrepte în justiţie împotriva emiterii unui act nelegal. “În acest caz, agentul economic trebuie să dea în judecată Ministerul Justiţiei, însă cine îl judecă? Tot Ministerul Justiţiei...”, a încheiat Daraban. În 2002, cînd ORC a trecut în subordinea Ministerul Justiţiei a provocat dispute în rîndul politicienilor. Pe de altă parte, transferarea activităţii registrului de la o instituţie la alta a generat mutări de sedii şi a creat un blocaj al activităţii.