Rezultatele Programului „Stop Fumat“: o treime dintre pacienții înscrişi au renunțat la ţigări

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Rezultatele Programului „Stop Fumat“: o treime dintre pacienții înscrişi au renunțat la ţigări

Sănătate 17 Noiembrie 2016 / 16:16 375 accesări

În jur de 30% dintre cei aproape 4.000 de pacienți cuprinși în Programul "Stop Fumat", derulat de Ministerul Sănătății, au renunțat la acest viciu, a declarat, joi, dr. Ioana Munteanu, medic primar pneumolog la Institutul "Marius Nasta" și coordonatorul Subprogramului de Prevenire și Control al Tabagismului (SPCT) din cadrul Ministerului Sănătății. "Programul "Stop Fumat" este derulat de Ministerul Sănătății și asigură celor care doresc să se lase de fumat consiliere în acest sens și terapie medicamentoasă specifică. Programul este în derulare din 2008, iar aproape 4.000 de pacienți au fost cuprinși în această perioadă. În jur de 30% dintre ei au renunțat la fumat. Tratamentul durează trei luni. Pacienții primesc consiliere antifumat realizată de către un medic specialist, pregătit în acest sens, și terapie medicamentoasă specifică. Sunt patru ședințe sau ori de câte ori este nevoie, pacientul rămânând în contact cu medicul", a precizat Munteanu la o conferință de presă prilejuită de "Ziua Națională fără Tutun".

Ea a adăugat că, începând cu 2010, pentru că au fost "foarte mulți curioși" și foarte puțini au urmat acest tratament în serios, s-a introdus și o coplată pentru cele patru ședințe de consiliere și atunci s-au adresat programului doar cei cu adevărat motivați în procesul de renunțare la fumat. În context, Munteanu a spus că SPCT se adresează celor 4,9 milioane de români fumători, care arată o prevalență de 26,7% - similară cu media din UE, dar ceva mai mică față de țările vecine. "Nu ne adresăm doar fumătorilor, ne adresăm și tinerilor și dorim să realizăm din ei o generație fără fumat. De aceea trebuie să avem în vedere și fumatul pasiv, iar legea (antifumat - n.r.) care s-a aprobat în martie ne oferă acest sprijin și sperăm ca Eurobarometrul să nu mai arate aceste date vizavi de expunerea la fumat pasiv în baruri și restaurante în România și vizavi de expunerea la locul de muncă", a afirmat medicul.

Munteanu a mai precizat că ceea ce mai este de combătut, de educat și de lucrat în continuare ține de fumatul la domiciliu, care se păstrează într-o limită ridicată: "Nu trebuie să uităm nici fumatul la mâna a treia, care este acel reziduu de tutun care rămâne în încăperea în care s-a fumat și care se depozitează și de asemenea persistă în părul și pe hainele fumătorului. Cea mai mare expunere la acest fumat la mâna a treia este în mașina fumătorului, unde fumul persistă peste două ore, curățenia în mașină nu se face după fiecare țigară și atunci poate sunt justificate acele indicații de interzicere a fumatului în mașină față de expunerea la copil“.

Cât privește modul în care sunt determinați fumătorii să renunțe la fumat, Munteanu a explicat că acest lucru se realizează prin măsuri precum creșterea prețului la țigări, interzicerea fumatului în spații publice sau internarea în clinici de renunțare la fumat. "Este important să determinăm orice fumător să renunțe la fumat, pentru că supraviețuirea acestuia va fi cu atât mai mare cu cât vârsta la care a renunțat este mai scăzută", a arătat medicul.

Dr. Gilda Popescu, managerul Institutului "Marius Nasta", a vorbit despre cauzalitatea dintre fumat și tuberculoză. "Potrivit unor studii, practic, riscul este de două ori mai crescut de apariție a tuberculozei la fumători, comparativ cu nefumătorii. (...) De asemenea, o importanță deosebită o are asocierea semnificativă între vârsta la care s-a inițiat fumatul, durata fumatului și apariția tuberculozei. La fumătorii activi, care au început să fumeze la vârsta de 15-20 de ani, fumând mai mult de zece ani, riscul de dezvolare a tuberculozei este mult mai crescut", a subliniat Gilda Popescu. Medicul a citat dintr-un studiu realizat la nivelul Sectorului 5 al Capitalei, care a relevat faptul că, dintre cei 1.427 de pacienți înregistrați cu tuberculoză, 90% erau fumători, în special bărbați. "Un sistem eficient de măsuri antifumat ar avea repercusiuni asupra incidenței atât a tuberculozei, cât și a altor maladii", a concluzionat Popescu. Manifestarea fost organizată de SPCT din Ministerul Sănătății în colaborare cu Societatea Română de Pneumologie și Institutul de Pneumologie "Marius Nasta", care și-au propus să readucă în discuție importanța unei vieți sănătoase, impactul fumatului activ și pasiv, dar și parcursul legislativ în controlul tabagismului.



12
Pagina a fost generata in 0.234 secunde