Au mai puţin timp liber, o speranţă de viaţă redusă, salarii mai mici şi sînt ocolite de angajatori. Cu toate că la nivel de legislativ discriminările sînt eliminate, româncele au de trecut multe obstacole pînă ajung să obţină o slujbă sau o funcţie de conducere. Concluzia a fost trasă de reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS) care susţin că piaţa muncii din România le discriminează pe femei, în pofida faptului că europenii depun eforturi serioase pentru eliminarea inechităţilor bazate pe sex. Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, numai 26% din patroni sînt femei, în vreme ce 70% din salariaţii care nu sînt plătiţi pentru munca prestată sînt tot reprezentantele sexului frumos. Sindicaliştii BNS arată că foarte multe femei sînt angajate în domeniile cel mai prost plătite în România, începînd de la învăţămînt pînă la sănătate. O pondere la fel de mare o ocupă femeile în domenii precum alimentaţie publică, industria hotelieră, comerţ sau intermedieri financiare, unde reprezintă cel puţin jumătate din personal. Diferenţele sînt vizibile şi la nivel salarial, statistica demonstrînd că femeile primesc în medie circa 800 de lei pe lună, fiind plătite cu 13% mai prost decît bărbaţii.

Potrivit vicepreşedintelui BNS, Mariana Kniesner, femeile se consideră victime ale discriminării şi în ceea ce priveşte promovările şi lipsa unor măsuri speciale pentru protecţia maternităţii. Cu toate că unele femei ar dori să se întoarcă la serviciu mai devreme de sfîrşitul celor doi ani în care primesc indemnizaţiile pentru creşterea copilului, lipsa unor avantaje financiare le împiedică să revină în cîmpul muncii. De asemenea, Kniesner a mai declarat că femeile nu sînt prezente în funcţii de decizie sau de conducere în viaţa politică. "Femeile se simt discriminate şi în ceea ce priveşte legea pensiilor şi primesc venituri mai mici ca bărbaţii. Printre motivele principale ale discriminării româncelor care activează pe piaţa muncii se numără atitudinile preconcepute ale angajatorului faţă de angajarea femeilor. De asemenea, angajatorii, de regulă bărbaţii, preferă să aibă salariaţi de sex masculin, deoarece doresc să lucreze mai mult într-un colectiv de bărbaţi, decît într-unul de femei. Un alt motiv al discriminării femeilor îl reprezintă şi prejudecăţile angajatorului privind eficienţa unei femei la locul de muncă, deoarece aceasta poate să îşi întrerupă activitatea din cauza căsătoriei sau a naşterii şi îngrijirii copiilor", a declarat Maria Kniesner.