România lui 2014: de la președintele jucător, la cel care vrea schimbarea

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
România lui 2014: de la președintele jucător, la cel care vrea schimbarea
Politică 01 Ianuarie 2015 / 00:00 557 accesări 0 comentarii

Anul 2014 a fost unul extrem de plin în plan politic. Românii au ales în noiembrie un nou șef de stat, astfel că președintele jucător Traian Băsescu și-a încheiat mandatul, după zece ani la cârma țării, iar la Cotroceni a venit fostul primar al Sibiului Klaus Iohannis, care își propune schimbarea modului de a face politică. 2014 a debutat sub semnul disputei dintre Băsescu și premierul Victor Ponta. Prezent la bilanțul CSM, la începutul lunii ianuarie, fostul șef al statului declara că independența magistraților este „atâta cât își ia fiecare“. Declarația a fost taxată de Victor Ponta care aprecia că Traian Băsescu nu a procedat bine atunci când i-a transmis procurorului general că-l va suna de câte ori va considera că este nevoie și a adăugat că viitorul președinte al României nu trebuie să mai fie „șapte șefi în unul“. De asemenea, el afirma că Adrian Năstase este un condamnat politic, motivând că „începând cu anul 2005 acesta a fost principala țintă a președintelui Băsescu și a oamenilor săi“. În replică, președintele-jucător susținea că declarațiile lui Victor Ponta la adresa justiției aduc grave prejudicii României în calitate de stat membru al Uniunii Europene și NATO și îi cerea acestuia să respecte Acordul de colaborare instituțională dintre cele două Palate. În septembrie, tema justiției a fost reluată de Băsescu, care afirma că obiectivul major al premierului Ponta este de a câștiga Președinția României pentru a putea pune sub control justiția.

            PROTEJAREA SUPUȘILOR Un subiect care i-a montat și mai tare pe Băsescu și Ponta unul împotriva celuilalt a fost accidentul aviatic din Munții Apuseni. S-au cerut multe capete atunci, iar Băsescu în loc să-l destituie pe șeful STS, Marcel Opriș, la puțină vreme de la accident a vrut să-l decoreze. Un alt subiect controversat și care a ținut prima pagină a publicațiilor a fost scandalul „Nana“. La începutul anului, senatorul PSD Gabriela Firea anunța începerea audierilor în cadrul comisiei Nana pentru terenurile achiziționate de familia Băsescu la Călărași. Între timp, Corpul de control al prim-ministrului a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în cazul schimburilor de terenuri din comuna Nana, după ce a constatat operațiuni și acte ilicite care pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni. În acest context, Traian Băsescu le solicita polițiștilor și procurorilor șefi să ancheteze imediat neregulile constatate de Corpul de control al premierului Victor Ponta în cazul Nana, punctând că dacă există o încălcare a legii trebuie să răspundă. El preciza că terenurile de la Nana au fost achiziționate cinstit, fiind vorba despre o tranzacție realizată între două persoane private. În această problemă, fostul șef al statului s-a ales cu o plângere penală, după ce a afirmat că senatorul Gabriela Firea „mai bine să se uite pe moșia soțului ei unde este primar, că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu-i atentă“. „Înțeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele“, declara Băsescu.

            BĂTAIE PE IDEI Acciza la carburanți și reducerea CAS la angajator au fost alte subiecte de dispută între Băsescu și Ponta. În ianuarie, fostul șef al statului Traian Băsescu anunța că decizia sa categorică este aceea ca taxa suplimentară la carburanți să nu se introducă. Șeful statului a folosit de inițiativa lui Ponta a introduce taxa suplimentară la carburanți ca pe o temă de campanie, pe care a bătut monedă până spre finalul campaniei electorale. La fel s-a întâmplat și cu inițiativa de reducere a CAS la angajator. Băsescu a ținut morțiș să demonstreze cât de nepregătiți sunt premierul și ministrul Finanțelor de la acea vreme Ioana Petrescu. A cerut consultări cu Guvernul pentru ca la sfârșitul discuțiilor să spună că întâlnirea nu a avut succes din cauza incompetenței Executivului, publicând și întrevederea. Ulterior, Băsescu a solicitat Parlamentului reexaminarea legii privind reducerea CAS, susținând că va crea un gol de resurse mult prea mare în raport cu celelalte obligații asumate și ar putea duce la pierderea acordului cu FMI și cu UE, cererea fiins respinsă.

            REPREZENTARE Nici domeniul politicii externe nu i-a făcut pe cei doi să fie mai raționali. Marile preocupări au fost: situația din Ucraina, aderarea la Schengen și Republica Moldova. Președintele și premierul s-au contrat aprig atunci când s-a pus problema reprezentării țării noastre în marile întruniri intrenaționale, cum ar fi summitul NATO. Chiar dacă președintele ar trebui să fie apolitic și nu ar trebui să se implice în niciun fel în campaniile electorale, Băsescu nu s-a ferit să se afișeze ca un susținător înflăcărat al PMP, partid înfințat, fără a exagera, pentru preferata sa, Elena Udrea. Asta s-a întâmplat atât la alegerile europarlamentare din luna mai, cât și la sctrutinul pentru prezidențiale, când Băsescu a îmbrăcat un tricou cu însemnele PMP, pozând alături de membrii partidului. Arestarea lui Mircea Băsescu a fost însă unul dintre momentele dificile ale mandatului lui Traian Băsescu. La sfârșitul lunii mai debutau cercetările în cazul fratelui fostului președinte - Mircea Băsescu, acuzat de trafic de influență. În acest caz, premierul Victor Ponta declara că șeful statului ar trebui să demisioneze din funcție. În schimb, Băsescu dădea asigurări că nu va face niciun fel de intervenție la nicio instituție a statului pentru a-l proteja pe fratele său, arătând că în cazul în care acesta a săvârșit ceva ilegal va trebui să răspundă în fața legii. Așa a decurs, pe scurt, ultimul an din mandatul lui Traian Băsescu.

            PREDARE - PRIMIRE După alegerile prezidențiale din 16 noiembrie, România a avut un președintele ales - Klaus Iohannis - și un președinte în funcție, în condițiile în care mandatul lui Băsescu s-a încheiat în 21 decembrie. Până la depunerea jurământului și preluarea mandatului, consilierii lui Iohannis au avut mai multe întâlniri cu sfătuitorii lui Băsescu. Și cei doi președinți au avut o întâlnire pentru discutarea detaliilor instituționale ale predării-preluării mandatului de șef al statului. În 20 decembrie, Băsescu a susținut ultima conferință în calitate de șef al statului. Cu această ocazie, el declara că satisfacția supremă a mandatului său este că, după alegerile prezidențiale, social democrații și liberalii vorbesc despre independența justiției și statul de drept, subliniind că aceștia trebuie să internalizeze acest discurs. În 21 decembrie, Klaus Iohannis a preluat mandatul prezidențial după ce a depus jurământul în Parlament, unde a anunțat că va chema la consultări partidele politice pe trei teme fundamentale legate de reconstruirea marilor sisteme publice românești. Mai mult, el a spus că dorește schimbarea modului de a face politică și că speră să existe comunicare mai bună între președinție, Parlament și Guvern. Anul 2015 va fi anul în care Iohannis va putea demonstra dacă este sau nu un bun comunicator și dacă politica pe care o propune este una constructivă sau distructivă.



Pagina a fost generata in 0.1748 secunde