S. W. Hell, laureatul Nobel născut în România: Îmi place să fiu om de ştiinţă

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

S. W. Hell, laureatul Nobel născut în România: Îmi place să fiu om de ştiinţă

Divertisment 08 Octombrie 2014 / 16:37 2104 accesări

Cercetătorul german de origine română Stefan W. Hell, unul dintre cei trei laureaţi ai premiului Nobel pentru chimie pe anul 2014, a declarat, într-un scurt interviu realizat la puţin timp după anunţul oficial al Academiei regale de ştiinţe din Suedia, că îi place să fie om de ştiinţă. Într-un interviu telefonic acordat de Stefan W. Hell jurnalistului Adam Smith de la site-ul Nobelprize.org, cercetătorul de origine română spune că revizuia datele unei lucrări ştiinţifice în momentul în care a aflat vestea că a câştigat premiul Nobel pentru chimie pe 2014, alături de Eric Betzig şi William E. Moerner. Invitat să descrie reacţia iniţială pe care a avut-o în momentul anunţului oficial făcut de Academia regală de ştiinţe din Suedia, Stefan W. Hell a spus: "A fost o surpriză totală, nu-mi venea să cred. La început, am crezut că putea fi vorba de o farsă, dar apoi mi-am amintit de vocea profesorului Staffan Normark (care a făcut anunţul oficial, n.r.) şi mi-am dat seama că mai erau şi alţi oameni în jurul lui, iar el a spus că va confirma informaţia prin e-mail şi aşa mi-am dat seama că este ceva serios. La început, nu-mi vedea să cred, dar, apoi, am înţeles treptat că era adevărat". După aceea, Stefan W. Hell spune că a terminat de citit paragraful la care se oprise şi abia apoi a telefonat soţiei şi câtorva buni prieteni. "Aţi sfidat ştiinţa convenţională atunci când v-aţi gândit că aţi putea să depăşiţi „bariera difracţiei”. Ce anume v-a dat curajul să încercaţi acest lucru?", a întrebat jurnalistul Adam Smith. "Cred că a fost vorba de intuiţie şi, cel puţin asta a fost viziunea mea, mi-am dat seama că atât de multe descoperiri s-au făcut în domeniul fizicii în secolul al XX-lea, încât era pur şi simplu imposibil să nu descoperi fenomene fizico-chimice care să îţi permită să depăşeşti bariera difracţiei, o limită stabilită în jurul anului 1873. Mi-am spus că trebuie să existe ceva, un fenomen care să te ducă dincolo de acea barieră. Aşadar, am devenit într-un fel oarecum convins că trebuia să existe ceva şi că trebuie să încerc să găsesc acel ceva şi, în cele din urmă, am găsit metodele pentru a depăşi acea limită", a adăugat laureatul Nobel pentru chimie pe anul 2014.

Taguri articol


12