Un prezent senzaţional! România, în elita sportului extrem! Ascensiunea finală

Să-i ţinem pumnii lui Horia, românul care scrie istorie pe Everest!

Lifestyle 11 Mai 2018 / 18:09 1174 accesări

Horia Colibăşanu, deja celebrul alpinist român care se află pe lista scurtă a elitelor care au urcat pe Everest fără oxigen (şi fără şerpaşi), se află în tabăra de bază, base camp/ EBC, unde aşteaptă o fereastră meteorologică de măcar 5 zile pentru a putea efectua ascensiunea până la 8.848, pe cel mai înalt vârf al lumii. Poate vă întrebaţi ce caută acolo dacă a mai fost? „Pentru că este acolo”, a spus Sir Edmund Hillary şi, înaintea sa, George Mallory. Everestul şi, în general, piscurile aparent imposibile exercită o vrajă de necontestat asupra oamenilor. Cei bine pregătiţi fizic pot să se lase pradă ei şi să îşi testeze limitele doar ca să descopere că, odată ajunşi în vârf, îşi doresc să ajungă mai sus, mai departe. Pe măsură ce urci, durerea şi sentimentul apropierii de divin, devin smerenie şi înţelegere luminată a vieţii, schimbându-ţi pentru totdeauna perspectiva şi schimbându-te pentru totdeauna. Nu spun că devii neapărat mai bun, dar bucuria, tristeţea, chiar şi banalul cotidian capătă o altă greutate şi un alt sens, perspectivele devin mai clare, iar lucrurile tind să se simplifice mult.

Revenind la expediţia din prezent a curajosului român, acesta se afla vineri, 11 mai, în EBC, la aproximativ 5.400 metri altitudine şi aştepta momentul potrivit să înceapă ascensiunea. Potrivit unui comunicat de presă primit la redacţie, „în ultimele săptămâni, a parcurs de mai multe ori traseul de urcare până la 7.000 de metri altitudine, l-a echipat împreună cu colegul său, Peter Hámor (53), astfel încât, în urcarea finală, să aibă cât mai puţin echipament”. Şi pentru aclimatizare, am adăuga, căci cei doi se pregătesc de una dintre cele mai dure probe de anduranţă din lume: intrarea în Zona Morţii/ Death Zone, adică trecerea de bariera de 8.000 de metri, acolo unde corpul uman începe să moară. Cu cât se petrece mai mult timp în această zonă, cu atât funcţiile cognitive şi reflexele se pierd, iar corpul începe să se necrozeze în încercarea de a-şi asigura energia necesară. Simplificând, corpul moare încetul cu încetul, iar alpinistul trebuie să stea cât mai puţin timp în această zonă, dat fiind pericolul extrem. Potrivit unei informări anterioare, alpinistul român Horia Colibăşanu vrea să deschidă o nouă rută pe Everest, în chiar această Zonă a Morţii, o misiune aproape imposibilă, menită celor mai bine pregătiţi psihic şi fizic oameni de pe planetă.

Colibăşanu şi-a declarat, încă din 2017, dorinţa de a deschide această nouă rută. “Îmi doresc să urc pe toate cele 14 vârfuri. Provocarea pentru mine va fi să deschid o rută nouă. Este un proiect pe care îl am demult în minte şi la care nu am renunţat”, declara alpinistul la finalul celei de-a 19-a expediții internaționale la care a participat.

“Ultimele săptămâni au fost destul de grele. Am muncit enorm la echiparea traseului. Am pus peste 350 de metri de coardă ca să asigurăm porţiunile cu gheaţă, am cărat mult echipament. Suntem în base camp acum şi s-ar putea să coborâm până la 4.500 de metri, să ne odihnim în aşteptarea ferestrei de vreme bună. Avem nevoie cam de cinci zile cu vreme bună pentru a putea porni”, a transmis Horia Colibăşanu.

Colibăşanu a mai adăugat că ascensiunea finală va avea loc până cel târziu în 25 mai când se termină sezonul de primăvară în Himalaya, perioada cu vreme favorabilă expediţiilor la peste 8000 de metri altitudine, potrivit aceleiaşi surse. „E important pentru noi că suntem bine, starea noastră de sănătate e bună, aclimatizarea a decurs ok, recuperarea după efort e ok, tot ce mai avem nevoie e să ţină şi vremea cu noi. Suntem cu ochii pe soare, vânt, prognoze, doar despre asta vorbim mai tot timpul”, a spus Horia. Şi este adevărat. Prognoza meteo devine principala ocupaţie în EBC, deoarece întreg traseul trebuie calculat cu cea mai mare acurateţe, coborârea fiind mai importantă decât urcarea deoarece se adaugă oboseala, frigul şi epuizarea fizică şi psihică. De asemenea, privarea de oxigen poate face ca memoria să-ţi joace feste, să nu te mai poţi concentra, un gest absolut banal să devină cel mai greu lucru din lume, imposibil de realizat etc. Aşadar, fără o prognoză favorabilă care să acopere întreaga perioadă a escaladei, nici nu se pune problema să se înceapă ascensiunea.

Reamintim că Horia Colibăşanu a plecat în expediţie în 28 martie 2018, urmând să se întoarcă în 3 iunie, finalizând astfel cea de-a 20-a expediție internațională şi cea de-a 15-a în Himalaya. Expediţia este un proiect al Clubului Sportiv Alternative Timișoara, club afiliat la Federația Română de Alpinism și Escaladă care derulează şi monitorizează proiecte de alpinism în calendarul sportiv internațional. Horia Colibășanu este susținut pentru această expediție de partenerii Gold: Profi, FAN Courier şi Comtim.

Sponsorul Silver al proiectului de ascensiune este: AD Auto Total. Sponsorii Bronze sunt: Mewi, Poka, Cramele Recaş şi Primăria Municipiului Timişoara. Partenerii de echipament sunt: Marmot, S75.ro, Sport Guru, Suunto, GoPro, Deltatel.

Expediția poate fi urmărită pe www.horiacolibasanu.com, pe pagina de Facebook Horia Colibășanu şi pe pagina de Twitter a sportivului.

Scurtă privire în istoria alpinistului

Horia Colibășanu este considerat ca cel mai performant alpinist din istoria României, având în prezent în palmares ascensiuni de succes pe 8 din cele 14 vârfuri montane de peste 8.000 de metri din lume.

Expedițiile de succes în Himalaya, principiile de etică sportivă de a urca pe munte fără oxigen suplimentar și ajutorul șerpașilor i-au făcut pe români să îi arate respect și suport pentru activitatea sa.

Rezultatele sale sportive au fost apreciate şi de preşedinţie, iar Horia a primit, în iunie 2017, cea mai importantă distincție pe care o poate acorda președintele: Ordinul Național “Steaua României”, grad de Cavaler.

Cele mai notabile ascensiuni ale lui Colibășanu sunt pe munții Annapurna, K2 și Dhaulagiri, trei din Top 5 munți mortali din lume, potrivit The Economist (mai 2013), care îl citează pe Eberhard Jurgalski, o autoritate în domeniu.

Munții pe care a urcat până acum Colibășanu sunt: K2 (8.611m), Manaslu (8.163m), Dhaulagiri (8.167m), Shishapangma (8.027m), Annapurna (8.091m), Makalu (8.463m), Lhotse (8.516m), Everest (8.848m).

Horia a participat la 19 expediții internaționale de-a lungul carierei sale (până în 2017), făcând echipă cu parteneri din diferite țări, cum ar fi Slovacia, Rusia, Spania și Polonia.

HORIA, EROUL UNUI EPISOD TRAGIC Expediția cu final tragic din Annapurna, din 2008 – când și-a pierdut prietenul și partenerul de coardă, pe Iñaki Ochoa – a fost un moment de cotitură pentru Horia.

Elisabeth Hawley, cea mai bună deținătoare a evidenței expedițiilor himalayene își amintește: "Horia și-a pus propria viață în pericol rămânând (timp de 72 de ore la peste 7.400m altitudine - n.n.) cu colegul lui grav bolnav, Iñaki Ochoa, în condițiile în care el însuși devenise grav bolnav din cauza altitudinii la care se aflau". Horia a dat alarma în tabăra de bază, iar unii dintre cei mai buni alpiniști din lume ai momentului s-au mobilizat pentru a-l salva pe Iñaki. Annapurna 2008 a fost cea mai mare operațiune de salvare din istoria Himalayei. Bazată pe această poveste adevărată, Arena Comunicación din Spania și televiziunea spaniolă TVE au produs filmul documentar"Pura Vida/The Ridge", câștigător la Festivalul Internațional de Film de la San Sebastian. Alpiniștii care și-au riscat viața pentru Iñaki, inclusiv Horia Colibășanu, au primit diverse distincții: Nominalizarea la premiul Prințul de Asturia (2008) – "pentru sacrificiu, generozitate, spirit de echipă și prietenie"; "Spirit of Mountaineering", în cadrul festivității "Piolet d’Or" (2009); Medalia de aur "Meritul Sportiv", din partea Guvernului Navarrei (2008). Puține persoane au primit, de-a lungul timpului, "Meritul Sportiv", ca de exemplu Miguel Indurain, câștigător al Turului Franței, cinci ani la rând (1991-1995).

Horia Colibășanu este singurul alpinist român care a primit distincția "Spirit of Mountaineering", din partea British Alpine Club, primul și cel mai prestigios club montan din lume.