În cadrul şedinţei de joi, Senatul american a luat în mod oficial decizia ca engleza să devină limba naţională a Statelor Unite, alăturîndu-se astfel celor 51 de state care au ales deja engleza ca limba oficială. În plină dezbatere asupra legilor impuse imigranţilor clandestini, în marea lor majoritate de origine hispanică, Senatul american a adoptat un amendament al republicanului James Inhofe ce stipulează faptul că engleza este limba naţională a Statelor Unite, cu 63 de voturi pentru şi 34 de voturi împotrivă.

Imnul şi constituţia americane sînt redactate în limba engleză, dar, pînă în prezent, Statele Unite nu au avut o limbă oficială care să fie impusă tuturor cetăţenilor. Un număr de 27 dintre cele 50 de state ce formează Statele Unite au adoptat engleza ca limbă oficială. Amendamentul mai trebuie votat şi de Camera Reprezentanţilor. Susţinătorul acestui amendament afirmă că 84% dintre americani sînt de acord ca engleza să devină limba oficială a Statelor Unite. Totuşi, Congresul american a respins de mai multe ori proiectele de lege prin care s-a dorit impunerea englezei ca limbă oficială.

Amendamentul stipulează faptul că "nimeni nu are dreptul să ceară Guvernului american sau reprezentanţilor săi să se exprime în altă limbă decît engleza". În amendament se mai cere o bună cunoaştere a limbii engleze nu numai pentru dobîndirea cetăţeniei americane, dar şi pentru obţinerea green card-ului. Liderul opoziţiei democrate Harry Reid este de părere însă că în acest amendament există conotaţii rasiste, mai ales la adresa hispanicilor. Discuţiile despre impunerea unei limbi oficiale au izbucnit recent în Statele Unite în urma unei propuneri de a se cînta imnul naţional în limba spaniolă. Ideea a fost respinsă de preşedintele Bush, dar agreată de soţia acestuia Laura şi de secretarul de Stat Condoleezza Rice.

Limba spaniolă, vorbită de cei veniţi din America Latină şi de portoricani, este tot mai folosită în Statele Unite, hispanicii constituind cea mai mare comunitate de imigranţi, 14% din populaţia americană. Minoritatea hispanică a propus ca buletinele de vot să fie bilingve, iar principalele administraţii de stat oferă servicii în spaniolă. Limba spaniolă cîştigă teren şi în politică: preşedintele o vorbeşte ocazional, iar partidele politice au servicii de relaţii cu publicul în limba spaniolă.